AUR se află pe primul loc în intenția de vot pentru alegerile parlamentare, potrivit celui mai recent Barometru realizat de INSCOP Research. Formațiunea este indicată de 39,7% dintre respondenții care au exprimat o preferință pentru un partid din lista sondajului, în timp ce PSD și PNL se află la o distanță considerabilă, cu 18,7%, respectiv 16,3%.
Datele au fost culese de INSCOP Research în perioada 1-7 septembrie 2026, iar cercetarea arată și un nivel ridicat de mobilizare declarată la urne. Peste jumătate dintre respondenți, respectiv 56,7%, au acordat nota 10 atunci când au fost întrebați cât de sigur este că vor merge la vot dacă duminica următoare ar avea loc alegeri parlamentare.
AUR, aproape de 40% în intenția de vot
Potrivit sondajului, dintre persoanele care au exprimat o preferință pentru un partid din lista propusă, indiferent dacă au declarat că merg sau nu sigur la vot, AUR este preferat de 39,7% dintre alegători.
Scorul reprezintă o ușoară creștere față de luna mai 2026, când formațiunea era indicată de 38,2%. În aprilie, AUR avea 37%, în martie 38%, iar în ianuarie 40,9%.
În a doua parte a clasamentului se află PSD, cu 18,7%. Social-democrații au crescut față de luna mai, când erau creditați cu 17,5%, însă rămân sub nivelul înregistrat în aprilie, de 20,1%.
PNL ocupă poziția a treia, cu 16,3%. Liberalii înregistrează astfel o scădere importantă față de luna mai, când sondajul INSCOP le atribuia 20,3%.
USR este indicat de 9% dintre respondenții care și-au exprimat opțiunea pentru un partid. Formațiunea a coborât de la 10% în mai și de la 12,7% în aprilie.
UDMR este creditat cu 5,5%, în creștere față de cele 5 procente înregistrate în mai. SENS ajunge la 4,1%, după 2,5% în mai.
SOS România și POT sunt cotate fiecare cu câte 2,7% în intenția de vot prezentată în cercetare. Pentru un candidat independent optează 1% dintre respondenți, în timp ce 0,3% indică un alt partid.
Cum arată clasamentul în rândul celor siguri că merg la vot
Sondajul oferă și o imagine a intenției de vot în rândul alegătorilor care declară că sunt siguri că vor participa la scrutin și care au exprimat o preferință pentru un partid.
În această categorie, care reprezintă 45% din totalul eșantionului, AUR ajunge la 40,2%. Formațiunea avea 41,4% în luna mai.
PNL este indicat de 17,2% dintre alegătorii din această categorie, în scădere de la 21,9% în mai. PSD se află foarte aproape, cu 16,4%, după ce în luna mai era la 13,3%.
USR are 11,4%, în creștere ușoară față de cele 10,8% înregistrate în mai.
UDMR și SENS au fiecare câte 4,8%. Pentru POT ar vota 2,2% dintre alegătorii considerați siguri de participare, iar SOS România este la 1,8%.
Un candidat independent este preferat de 1% dintre respondenții din această categorie, în timp ce 0,2% aleg varianta „alt partid”.
Peste 56% spun că merg sigur la vot
Cercetarea INSCOP a măsurat și disponibilitatea declarată a românilor de a participa la alegerile parlamentare.
Pe o scară de la 1 la 10, unde 1 înseamnă că persoana „sigur nu” va merge la vot, iar 10 că „sigur da” va participa, 56,7% dintre respondenți au ales nota 10.
Alți 3,5% au indicat nota 9 și tot 3,5% nota 8. 3,7% au ales 7, 2,5% au indicat 6, iar 7,8% au ales valoarea de mijloc, 5.
La polul opus, 17,8% dintre respondenți au ales nota 1, semnalând că sunt siguri că nu vor merge la vot. 1,3% au indicat 2, 0,7% nota 3 și 0,6% nota 4.
Pentru această întrebare, 1,8% dintre cei chestionați nu au știut sau nu au dorit să răspundă.
Explicația oferită de directorul INSCOP
Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, consideră că perioada prelungită de criză politică are efecte asupra scorurilor formațiunilor care au făcut parte din fosta coaliție de guvernare.
Potrivit acestuia, niciunul dintre aceste partide nu depășește pragul de 20%, în timp ce AUR continuă să se mențină în apropierea pragului de 40%.
Ștefureac amintește și evoluția PNL după moțiunea de cenzură. Liberalii au înregistrat atunci un salt electoral important, însă, în opinia sa, cele patru luni de guvern interimar au erodat capitalul electoral acumulat în acel moment, iar formațiunea a revenit la procentele de dinaintea moțiunii.
În același timp, directorul INSCOP afirmă că PSD și USR s-au stabilizat, cu recuperări foarte ușoare de alegători, în special în zona celor care declară că sunt mobilizați pentru vot.
România se află de peste patru luni fără un guvern cu puteri depline
Rezultatele sondajului apar într-un context politic marcat de o criză guvernamentală care durează de mai bine de patru luni.
Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis pe 5 mai 2026, în urma unei moțiuni de cenzură inițiate de AUR și PSD. Social-democrații făceau parte din Executiv până în momentul în care au decis să își retragă miniștrii.
Moțiunea a fost adoptată în Parlament cu 281 de voturi „pentru”, în condițiile în care pentru demiterea Guvernului erau necesare 233 de voturi.
În urma adoptării moțiunii, Executivul a intrat automat în regim interimar, până la formarea unui nou cabinet.
A urmat o perioadă de blocaj politic și mai multe încercări de găsire a unei soluții pentru formarea unui nou Guvern. În luna iunie, președintele Nicușor Dan a făcut două desemnări de premier.
Prima a fost Eugen Tomac, care s-a retras după două săptămâni. Ulterior, a fost propus Adrian Veștea, de la PNL, într-un context marcat de scandal și fără un dialog prealabil cu liderul liberalilor, Ilie Bolojan.
Partidele nu au reușit până acum să ajungă la o formulă de guvernare
Negocierile politice au rămas blocate. PNL și USR au refuzat să facă parte dintr-un guvern care să includă PSD sau să susțină un astfel de Executiv.
De cealaltă parte, PSD a transmis că nu dorește să formeze un guvern alături de AUR, deși cele două formațiuni au susținut împreună moțiunea care a dus la căderea Guvernului Bolojan.
Până la momentul realizării cercetării, toate calculele politice încercate pentru formarea unui nou Executiv au eșuat.
Președintele continuă să caute o variantă de premier care să poată obține susținerea necesară pentru învestire, respectiv cele 233 de voturi din Parlament.
Cum a fost realizat sondajul
Barometrul INSCOP Research a fost realizat în perioada 1-7 septembrie 2026, prin metoda CATI, respectiv interviuri telefonice.
Eșantionul a cuprins 1.100 de persoane și este reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României cu vârsta de 18 ani și peste, în funcție de principalele categorii socio-demografice, precum sexul, vârsta și ocupația.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ±3%, la un grad de încredere de 95%.
AUR păstrează primul loc, în timp ce PSD și PNL se apropie unul de celălalt
Datele prezentate de INSCOP indică o diferență consistentă între AUR și partidele aflate în următoarele două poziții. Cu 39,7%, AUR se află la mai mult de 20 de puncte procentuale peste PSD și PNL, în condițiile în care social-democrații și liberalii sunt despărțiți de doar 2,4 puncte.
În același timp, clasamentul diferă ușor atunci când sunt luați în calcul doar alegătorii care spun că sunt siguri că vor merge la urne și care au deja o opțiune politică. AUR ajunge la 40,2%, PNL este la 17,2%, iar PSD la 16,4%.
Sondajul surprinde astfel o imagine a intenției de vot într-o perioadă în care România se află în continuare fără un guvern cu puteri depline, iar negocierile pentru formarea unui nou Executiv nu au dus până acum la o soluție.
Potrivit evaluării prezentate de INSCOP, criza politică prelungită pare să fi influențat evoluția partidelor care au format fosta coaliție de guvernare, în timp ce AUR continuă să se mențină în jurul nivelului de 40% în măsurătorile din această perioadă.