Care sunt acele probleme digestive pe care le confundăm cu o intoleranță la gluten? Balonare, disconfort digestiv, tulburări de tranzit intestinal. De îndată ce aceste simptome apar, glutenul devine rapid principalul suspect. Cu toate acestea, această proteină este departe de a fi întotdeauna de vină. Hepatologul și gastroenterologul Julien Scanzi trece în revistă adevăratele piste care trebuie explorate.
Aceste probleme digestive pe care le confundăm cu o intoleranță la gluten
Pentru unii, glutenul, această proteină conținută în alimentele pe bază de grâu, secară sau orz, a devenit principalul suspect de îndată ce apar tulburările digestive. Balonarea, disconfortul intestinal sau tranzitul intestinal perturbat sunt uneori suficiente pentru a trezi îndoieli și a determina trecerea la o alimentație fără gluten. Dar este această proteină întotdeauna de vină? Deși intoleranța la gluten, cunoscută și sub denumirea de boala celiacă, este o realitate medicală bine stabilită, ea rămâne relativ rară. Mai mult, afectează doar aproximativ 1% din populație, precizează dr. Julien Scanzi, hepatolog-gastroenterolog la Centrul Spitalicesc din Thiers și la Spitalul Universitar din Clermont-Ferrand. Simptomele care îi sunt adesea atribuite au, în majoritatea cazurilor, alte cauze.
Înainte de a da vina pe gluten, trebuie totuși să facem distincția între afecțiunile care îi pot fi atribuite cu adevărat. Reamintim că boala celiacă este o boală autoimună în care consumul de gluten provoacă o inflamație a intestinului subțire. Diagnosticul se bazează pe un test de sânge pentru depistarea anticorpilor specifici și, în anumite cazuri, pe biopsii intestinale. Manifestările sale sunt variate. Tulburări digestive, balonare, dureri abdominale, diaree, oboseală. „Unele persoane nu prezintă niciun simptom”, precizează dr. Julien Scanzi.
În ceea ce privește „sensibilitatea” la gluten, conceptul rămâne vag. „Este un subiect destul de controversat”, recunoaște specialistul. Cu atât mai mult cu cât, atunci când o persoană are o reacție după ce a consumat gluten, aceasta nu consumă această proteină în mod izolat. „Ea consumă produse fabricate din grâu, secară sau orz”, precizează hepatogastroenterologul. Or, aceste alimente conțin multe alte substanțe susceptibile de a provoca tulburări digestive.
O sensibilitate la fructani
Aici intră în joc pista fructanilor. Acești carbohidrați fermentabili, prezenți în grâu, dar și în usturoi, ceapă sau praz, fac parte din familia FODMAP (acronim englezesc pentru Fermentable Oligosaccharides, Disaccharides, Monosaccharides și Polyols), aceste patru familii de zaharuri de dimensiuni diferite care au tendința de a fermenta în sistemul nostru digestiv. „Se știe că acestea declanșează simptome digestive la persoanele sensibile”, subliniază dr. Julien Scanzi. Nedigerate în intestinul subțire, ele își continuă drumul până în colon, unde sunt fermentate de bacteriile din microbiotă, producând gaze. „Iar aceste gaze, la persoanele cu un stomac sensibil, vor provoca dureri abdominale, balonare și, potențial, o modificare a tranzitului intestinal”, avertizează el.
Intoleranța la lactoză
Făcând parte din aceeași familie a FODMAP-urilor, lactoza poate, la rândul ei, să provoace simptome identice. „Intoleranța la lactoză generează simptome foarte asemănătoare cu cele atribuite glutenului, precum balonarea, durerile abdominale și diareea”, observă hepatogastroenterologul. Confuzia este cu atât mai frecventă cu cât numeroase alimente conțin atât lactoză, cât și gluten. Diferența constă mai ales în intervalul de timp până la apariția simptomelor. „Lactoza declanșează, în general, simptome rapid. La o persoană intolerantă, un pahar de lapte poate provoca o stare de rău imediată. Stare care durează aproximativ două ore.” Spre deosebire de sensibilitatea la gluten, intoleranța la lactoză poate fi detectată prin teste respiratorii. „De altfel, aceasta este mult mai răspândită, întrucât 30–40 % dintre adulți ar dezvolta o astfel de intoleranță în cursul vieții”, relatează dr. Julien Scanzi.
Sindromul intestinului iritabil
Fructanii, lactoza, FODMAP… Aceste elemente se află în centrul unei alte afecțiuni. Probabil cea mai frecventă confuzie cu sensibilitatea la gluten: sindromul intestinului iritabil (SII). Această afecțiune digestivă funcțională, legată de o dereglare a axei creier-intestin, ar afecta aproape 10 % din populație. „Sunt simptome foarte asemănătoare cu cele cauzate de gluten, precum durerile abdominale, disconfortul digestiv, balonarea și tulburările de tranzit intestinal”, precizează dr. Julien Scanzi. „Foarte des, atunci când ne gândim că suntem hipersensibili la gluten, de fapt suferim de sindromul intestinului iritabil asociat cu o sensibilitate la fructani”, adaugă el. Dificultatea constă în faptul că nu există niciun test care să permită confirmarea formală a sindromului intestinului iritabil. În acest context, o dietă săracă în FODMAP, supravegheată de un specialist în sănătate, poate ajuta la identificarea alimentelor care sunt cu adevărat responsabile.
Capcana efectului „nocebo”
Însă organismul poate juca și el feste fără ca glutenul să aibă vreo legătură cu asta. Este ceea ce medicii numesc efectul nocebo. „Atunci când o persoană este convinsă că un aliment îi face rău, simplul fapt de a-l consuma, temându-se de apariția simptomelor, poate provoca aceste simptome”, constată dr. Julien Scanzi. De exemplu, o persoană convinsă că este sensibilă la gluten și care mănâncă o pizza se va aștepta la balonare și diaree. „Această anxietate este cea care va declanșa balonarea și problemele de tranzit intestinal”, subliniază specialistul în sănătate.
Mai rar, dar la fel de înșelător, SIBO (acronimul englezesc pentru Small Intestinal Bacterial Overgrowth) corespunde unei proliferări excesive a bacteriilor în intestinul subțire. „Aceste bacterii fermentează alimentele în mod anormal și provoacă simptome similare: balonare, dureri abdominale, disconfort digestiv și diaree”, relatează dr. Julien Scanzi. Potrivit specialistului, această afecțiune poate apărea, în special, după anumite intervenții chirurgicale digestive. Sau în urma administrării prelungite de medicamente antiacide. Există teste care pot orienta diagnosticul. Chiar dacă rămâne o marjă de eroare.
Bolile inflamatorii cronice intestinale
Chiar și mai rar, bolile inflamatorii cronice intestinale (BICI) pot fi confundate cu o problemă legată de gluten, în special boala Crohn și rectocolita hemoragică, precizează medicul. Dureri abdominale, diaree cronică, tulburări digestive persistente, oboseală accentuată… Simptomele se suprapun în mare măsură. „Din acest motiv, în cazul acestor simptome, este necesar să consultați un gastroenterolog”, sfătuiește dr. Julien Scanzi. O colonoscopie și/sau o biopsie vor permite atunci stabilirea unui diagnostic.
De ce nu este recomandat să eliminați doar glutenul
În fața unui disconfort digestiv, tentația de a se autodiagnostica și de a elimina glutenul din alimentație este mare. O decizie care poate însă complica diagnosticul. „Odată ce glutenul este eliminat din alimentație, markerii sangvini ai bolii pot dispărea, iar leziunile intestinale se pot normaliza”, avertizează dr. Julien Scanzi. Astfel, în absența glutenului în organism în momentul testelor, analizele pot să nu mai evidențieze semnele bolii celiace și să denatureze diagnosticul.
De reținut, de asemenea: dacă boala celiacă nu este diagnosticată la timp, aceasta poate duce la carențe, osteoporoză sau chiar la complicații mai grave. „Orice persoană care suferă de tulburări digestive cronice ar trebui, la un moment dat, să se întrebe «Și dacă ar fi vorba de boala celiacă?» și să discute acest aspect cu medicul său”, concluzionează el. O consultație medicală este necesară și în cazul unei pierderi inexplicabile în greutate, al sângerărilor în scaun sau al antecedentelor familiale de cancer colorectal sau de boli inflamatorii cronice intestinale.