Mările Europei traversează o perioadă de încălzire fără precedent, iar cauza principală este tot mai clară: schimbările climatice provocate de activitatea umană. Un nou studiu arată că încălzirea globală a contribuit direct la temperaturile extrem de ridicate înregistrate în această vară în apele europene, cu efecte deja vizibile asupra ecosistemelor marine.
Cercetătorii estimează că schimbările climatice au adăugat aproximativ 2°C temperaturilor din Marea Mediterană, în timp ce apele din vestul Europei au fost încălzite suplimentar cu aproximativ 1,3-1,4°C din cauza încălzirii provocate de oameni, scrie Euronews.
Concluziile au fost obținute prin combinarea datelor observaționale cu simulări realizate cu modele climatice. Analiza a fost realizată de cercetători afiliați grupului World Weather Attribution (WWA), care studiază legătura dintre fenomenele meteorologice extreme și schimbările climatice.
De la Atlantic până în Mediterană, apele Europei se încălzesc
Fenomenul nu este limitat la o singură zonă. Cercetătorii atrag atenția că temperaturile marine cresc de la apele Atlanticului din apropierea Irlandei până la Marea Mediterană.
Thomas Frolicher, fizician specializat în probleme de mediu la Universitatea din Berna și unul dintre autorii studiului, spune că amploarea fenomenului este alarmantă și că principala explicație este continuarea încălzirii globale asociate în special cu arderea combustibililor fosili.
Potrivit estimărilor cercetătorilor, efectul schimbărilor climatice este deosebit de puternic în Mediterană, unde a contribuit cu aproximativ două grade Celsius la temperaturile observate în această vară.
În vestul Europei, contribuția încălzirii globale este estimată la aproximativ 1,3-1,4°C.
Diferențele pot părea mici atunci când sunt exprimate în grade Celsius, însă pentru ecosistemele marine chiar și modificări relativ reduse ale temperaturii pot avea consecințe importante.
Valurile de căldură marină s-au extins pe suprafețe uriașe
Una dintre cele mai importante concluzii ale analizei este legată de extinderea valurilor de căldură marină.
În unele regiuni ale Mediteranei, temperaturile de la suprafața apei au ajuns, în cele mai fierbinți două săptămâni ale lunii iulie, la valori de peste 6°C peste normal.
Fenomenul nu a fost însă izolat.
Potrivit WWA, aproximativ 90% din regiunea Golfului Biscaya și a coastelor Iberice a fost afectată în acest an de valuri de căldură marină. În vestul Mediteranei, proporția a ajuns la aproximativ 80%.
Cercetătorii estimează că, în absența nivelului actual de aproximativ 1,4°C de încălzire provocată de activitatea umană, doar în jur de 40% dintre aceste regiuni ar fi fost afectate de valuri de căldură marină.
Cu alte cuvinte, încălzirea globală nu doar că ridică temperatura medie a oceanelor și mărilor, ci contribuie și la extinderea zonelor în care apar episoade de căldură marină extremă.
Consecințele nu se văd doar la suprafață
Pentru turiști, apa mai caldă poate părea, la prima vedere, un avantaj. Pentru ecosistemele marine, situația este însă mult mai complicată.
Cercetătorii vorbesc despre „impacturi ecologice severe”, iar printre efectele deja observate se numără deplasarea unor specii către nord, în căutarea unor ape mai reci.
Această schimbare poate perturba lanțurile trofice și poate afecta pescuitul de coastă și acvacultura.
Pe măsură ce apa se încălzește, unele specii pot ajunge în zone în care nu se aflau în mod obișnuit, în timp ce altele pot fi împinse din habitatele lor tradiționale. Rezultatul este o reorganizare a comunităților marine.
Ecologul marin John Bruno explică faptul că organismele marine pot reacționa foarte diferit la creșterea temperaturilor. Unele specii pot beneficia temporar de ape mai calde, fie pentru că preferă temperaturile ridicate, fie pentru că dispar sau se retrag prădătorii lor naturali.
Altele, însă, pot ajunge să depășească limitele pe care le pot suporta.
Bruno subliniază că poate fi suficientă o creștere de aproximativ 1°C pentru ca anumite organisme să ajungă în punctul în care sunt grav afectate sau chiar să moară. El oferă drept exemplu recifele de corali, extrem de vulnerabile la stresul termic.
Astfel, încălzirea mărilor creează ceea ce oamenii de știință descriu drept o situație cu „câștigători și perdanți”: anumite specii se pot extinde, în timp ce altele sunt împinse spre limitele toleranței lor termice.
Schimbarea temperaturii apei poate modifica întregi ecosisteme
Una dintre problemele majore este că speciile marine nu există izolat. Ele fac parte din rețele complexe în care fiecare modificare poate produce efecte în lanț.
Dacă o anumită specie își schimbă arealul din cauza temperaturii apei, acest lucru poate influența speciile cu care se hrănește, dar și animalele care se hrănesc la rândul lor cu ea.
În acest fel, o schimbare aparent simplă – câteva grade în plus în apa mării – poate contribui la reorganizarea unor întregi comunități marine.
Efectele pot ajunge și pe uscat.
WWA avertizează că temperaturile mai ridicate ale suprafeței mării pot contribui la creșterea umidității în regiunile de coastă. Această umiditate suplimentară poate amplifica riscurile asociate episoadelor de căldură extremă.
Prin urmare, încălzirea oceanelor nu este doar o problemă care se desfășoară sub suprafața apei. Ea poate avea consecințe asupra condițiilor meteorologice și asupra populațiilor de pe uscat.
Oceanele lumii ating în continuare niveluri record de temperatură
Situația observată în Europa se înscrie într-un fenomen global mai amplu.
Potrivit Copernicus Climate Change Service, serviciul Uniunii Europene care monitorizează schimbările climatice, oceanele lumii au înregistrat temperaturi record pentru a doua lună consecutiv în luna iulie.
Astfel, valurile de căldură marină nu mai reprezintă un fenomen limitat la câteva regiuni.
În cazul Europei, cercetătorii susțin că schimbările climatice au contribuit la extinderea suprafețelor afectate, în condițiile în care încălzirea de origine umană modifică deja temperatura de bază a mărilor și oceanelor.
Claire Bergin, cercetătoare la Maynooth University din Irlanda și coautoare a studiului, atrage atenția asupra unui contrast important. Pentru locuitorii unor țări mai reci, precum Irlanda, temperaturile mai ridicate ale mării pot părea atractive pentru înot.
Din perspectiva ecosistemelor marine, însă, ceea ce se întâmplă sub suprafață este mult mai îngrijorător.
Un semnal de alarmă pentru Mediterană
Marea Mediterană este una dintre regiunile europene în care efectele încălzirii sunt deosebit de evidente.
Creșterea temperaturilor nu înseamnă doar apă mai caldă pentru turiști. Ea pune presiune pe organismele care au evoluat într-un anumit interval de temperatură și poate accelera schimbarea distribuției speciilor.
Faptul că unele zone au ajuns la temperaturi cu mai mult de 6°C peste normal în perioadele cele mai fierbinți ale verii arată amploarea episoadelor extreme analizate de cercetători.
În același timp, faptul că o proporție atât de mare din vestul Mediteranei, precum și din zona Golfului Biscaya și a coastelor Iberice, a fost afectată de valuri de căldură marină indică un fenomen extins, nu un incident local.
De ce contează fiecare creștere suplimentară a temperaturii
Una dintre concluziile esențiale ale cercetării este că efectele încălzirii marine nu trebuie evaluate doar prin prisma temperaturii medii.
Pentru un ecosistem, contează și durata perioadei de căldură, intensitatea acesteia și suprafața afectată.
O specie care poate supraviețui unei creșteri temporare a temperaturii poate fi pusă în dificultate dacă aceeași temperatură se menține pentru o perioadă mai lungă. Iar atunci când valurile de căldură marină se extind simultan pe suprafețe mari, posibilitatea organismelor de a se refugia în ape mai reci poate fi redusă.
Cercetătorii atrag astfel atenția că încălzirea mărilor Europei reprezintă mai mult decât o schimbare a temperaturii apei. Este un fenomen care poate modifica distribuția speciilor, lanțurile trofice, activitățile de pescuit și acvacultură și condițiile de mediu din regiunile de coastă.
Iar principala cauză identificată de analiză este clară: schimbările climatice provocate de încălzirea globală, alimentată în special de arderea combustibililor fosili.
VEZI ȘI – Această alternativă japoneză la sare este mult mai bună pentru sănătate și pentru palatal gustativ