Descoperire majoră în lupta împotriva malariei. Cercetătorii au identificat o posibilă cale către un vaccin universal

Photo of author

By Alexandru

O echipă internațională de cercetători a făcut un pas important în lupta împotriva malariei, una dintre cele mai vechi și mai letale boli infecțioase din lume. Oamenii de știință au identificat ținte specifice ale parazitului care provoacă boala, descoperire ce ar putea sta la baza dezvoltării unui vaccin universal, capabil să ofere protecție împotriva mai multor specii de malarie.

Rezultatele cercetării au fost publicate în prestigioasa revistă științifică Nature și sunt considerate de specialiști un progres semnificativ în domeniul imunologiei și al dezvoltării vaccinurilor.

O abordare diferită față de vaccinurile existente

Studiul a fost coordonat de cercetători de la Oregon Health & Science University, în colaborare cu oameni de știință din mai multe țări.

Spre deosebire de vaccinurile actuale, care se bazează în principal pe stimularea producerii de anticorpi, noua strategie urmărește activarea limfocitelor T, un tip de celule albe esențiale pentru apărarea organismului împotriva infecțiilor.

Aceste celule au rolul de a identifica și distruge celulele infectate de virusuri, bacterii sau paraziți. În cazul malariei, ele pot recunoaște fragmente specifice ale parazitului încă din fazele incipiente ale infecției.

Ficatul, punctul vulnerabil al parazitului

Cercetătorii au descoperit că anumite fragmente proteice ale parazitului sunt recunoscute de sistemul imunitar în momentul în care acesta ajunge în ficat.

Acest organ reprezintă prima etapă importantă a dezvoltării parazitului în organismul uman și este considerat unul dintre punctele sale cele mai vulnerabile.

Potrivit autorilor studiului, aceste fragmente sunt comune mai multor specii de paraziți care provoacă malaria, ceea ce deschide posibilitatea dezvoltării unui vaccin cu protecție extinsă.

Descoperirea a fost confirmată pe continente diferite

În cadrul proiectului, cercetători din Brazilia au analizat probe de sânge recoltate de la persoane infectate cu malarie în America de Sud.

Analizele au arătat că fragmentele identificate sunt prezente și la paraziții întâlniți în Africa, unde malaria produce cele mai multe victime.

Mai mult, aceste fragmente sunt prezentate sistemului imunitar prin intermediul unei componente numite HLA-E, care este aproape identică la toți oamenii.

Această caracteristică este extrem de importantă, deoarece crește șansele ca un viitor vaccin să funcționeze eficient la populații din diferite regiuni ale lumii.

O nouă tehnică a permis confirmarea descoperirii

Pentru ca teoria să poată fi transpusă într-un vaccin, cercetătorii trebuiau să demonstreze că sistemul imunitar recunoaște aceste fragmente nu doar în sânge, ci și în ficat.

Acest lucru a fost posibil datorită unei tehnici minim invazive de biopsie dezvoltate de specialiști de la Oregon National Primate Research Center.

Procedura le-a permis cercetătorilor să confirme că limfocitele T identifică fragmentele parazitului chiar în organul unde infecția începe să se dezvolte.

Primele vaccinuri sunt deja testate

Pe baza acestor rezultate, echipa de cercetare testează deja primele variante experimentale de vaccin în modele animale.

Spre deosebire de vaccinurile actuale împotriva malariei, care necesită rapeluri periodice, un vaccin bazat pe limfocite T ar putea genera o protecție de lungă durată, posibil pentru ani sau chiar decenii.

Autorii studiului consideră că noua descoperire oferă un model pentru dezvoltarea unui vaccin capabil să combată diversitatea foarte mare a paraziților care provoacă malaria.

Malaria rămâne una dintre cele mai periculoase boli infecțioase

Malaria este transmisă prin înțepătura țânțarilor infectați și afectează anual sute de milioane de oameni.

Boala continuă să reprezinte una dintre principalele cauze de deces în rândul copiilor din numeroase regiuni ale lumii, în special în Africa Subsahariană, unde parazitul Plasmodium falciparum este responsabil pentru cele mai multe cazuri grave.

În paralel cu această cercetare, oamenii de știință continuă să dezvolte și alte metode de prevenție. Printre acestea se numără anticorpii monoclonali și noi generații de vaccinuri, proiecte susținute inclusiv prin finanțări oferite de Gates Foundation.

VEZI ȘI – De ce regele Charles al III-lea nu va locui niciodată la Palatul Buckingham, rupând astfel o tradiție veche de 200 de ani?