Insomnia nu înseamnă doar nopți în care adormi greu sau te trezești de mai multe ori. Un nou studiu atrage atenția asupra legăturilor dintre această tulburare de somn și mai multe probleme de sănătate, inclusiv accidentul vascular cerebral, demența, depresia și tentativele de suicid.
Cercetători din Austria, Germania, Italia și Elveția au analizat aproximativ 20 de studii de tip review, care au inclus milioane de participanți din mai multe țări. Scopul cercetării a fost evaluarea efectelor asociate insomniei asupra sănătății și identificarea principalelor afecțiuni care apar mai frecvent în rândul persoanelor cu această tulburare de somn.
Studiul, publicat în revista „Sleep Medicine Reviews”, a identificat mai multe asocieri importante. Printre acestea se numără un risc cu 26% mai mare de accident vascular cerebral în rândul persoanelor cu insomnie.
Cercetătorii au găsit, de asemenea, legături între insomnie și probleme precum depresia, tentativele de suicid și demența, în special boala Alzheimer.
Important este însă că rezultatele nu demonstrează că insomnia provoacă în mod direct aceste afecțiuni. Studiul evidențiază asocieri observate în analiza cercetărilor existente, iar autorii atrag atenția că acestea nu trebuie interpretate ca o predicție pentru fiecare persoană care are probleme cu somnul.
Insomnia, asociată cu un risc mai mare de accident vascular cerebral
Una dintre cele mai importante observații ale cercetării se referă la accidentul vascular cerebral. Analiza studiilor incluse indică o creștere cu 26% a riscului de AVC în rândul persoanelor cu insomnie, comparativ cu cele care nu prezintă această tulburare.
Cercetătorii au analizat rezultatele mai multor studii și au urmărit modul în care insomnia se leagă de diferite probleme de sănătate. Rezultatele nu stabilesc însă o relație directă de cauză și efect.
Insomnia este una dintre cele mai frecvente tulburări de somn și poate presupune dificultăți în a adormi, probleme în menținerea somnului sau un somn de calitate slabă.
Atunci când astfel de probleme persistă, ele pot afecta modul în care o persoană funcționează pe parcursul zilei și pot deveni parte a unui cerc dificil de întrerupt.
Legătura dintre insomnie și sănătatea mintală
Cercetarea a identificat și o asociere între insomnie și mai multe probleme de sănătate mintală.
Persoanele care suferă de insomnie au fost mai predispuse să prezinte depresie și tentative de suicid decât persoanele fără această tulburare de somn.
Experții citați în analiza studiului explică faptul că relația dintre somn și sănătatea mintală poate funcționa în ambele direcții. Anxietatea și depresia pot face mai dificil procesul de adormire sau pot afecta menținerea somnului. În același timp, lipsa unui somn de calitate poate contribui la iritabilitate, anxietate și o capacitate mai redusă de a face față stresului.
Astfel, problemele de somn și cele de sănătate mintală se pot influența reciproc, fără ca studiul să stabilească faptul că insomnia este cauza directă a acestor afecțiuni.
Dr. Thanuja Hamilton, medic specializat în medicina somnului, a explicat că persoanele care nu dorm bine pot deveni mai iritabile, mai anxioase și mai puțin rezistente la stres, ceea ce poate contribui la vulnerabilitatea în fața depresiei și anxietății.
Insomnia, asociată și cu demența
O altă concluzie importantă a analizei este legătura identificată între insomnie și demență, inclusiv boala Alzheimer.
Somnul are un rol important în funcționarea creierului. Potrivit informațiilor prezentate în material, cercetările anterioare au arătat că somnul contribuie la eliminarea unor produși reziduali asociați cu afectarea funcției cerebrale și cu boala Alzheimer.
Acesta este unul dintre motivele pentru care oamenii de știință sunt interesați tot mai mult de relația dintre calitatea somnului și sănătatea creierului.
Totuși, și în acest caz este importantă diferența dintre asociere și cauzalitate. Faptul că persoanele cu insomnie prezintă mai frecvent anumite probleme de sănătate nu înseamnă că orice persoană care suferă de insomnie va dezvolta demență sau boala Alzheimer.
Autorii studiului au insistat tocmai asupra acestei diferențe și au transmis că rezultatele nu ar trebui să îi sperie pe oamenii care se confruntă cu probleme de somn.
Aproape 30% mai multe șanse de spitalizare
Analiza a identificat și o altă asociere relevantă. Persoanele cu insomnie au avut șanse cu aproape 30% mai mari de a fi spitalizate pentru diverse motive.
Această observație întărește ideea că problemele persistente de somn nu ar trebui ignorate atunci când sunt discutate starea generală de sănătate și factorii care pot afecta calitatea vieții.
Luca Vignatelli, autor principal al studiului și cercetător senior la IRCCS Institute of Neurological Sciences din Bologna, a descris insomnia drept un posibil semnal de avertizare pentru starea sănătății creierului și a sănătății mintale.
El a subliniat, de asemenea, necesitatea ca problemele persistente de somn să fie luate în serios și să fie căutate eventualele cauze care stau la baza lor.
De ce poate deveni insomnia un cerc dificil de întrerupt
Una dintre problemele persoanelor cu insomnie este că preocuparea legată de somn poate ajunge să agraveze chiar dificultatea de a adormi.
O persoană care se teme că nu va reuși să adoarmă poate începe să acorde o atenție excesivă orei, numărului de ore rămase până dimineață sau modului în care se va simți a doua zi. Această preocupare poate crește tensiunea și poate face relaxarea mai dificilă.
Experții atrag atenția că încercarea de a forța somnul nu este neapărat soluția. Cu cât o persoană încearcă mai intens să adoarmă, cu atât poate deveni mai preocupată de faptul că nu reușește.
Din acest motiv, tratamentul insomniei presupune adesea schimbarea anumitor comportamente și a modului în care este abordată problema somnului.
Programul constant de somn poate fi important
Printre recomandările prezentate de experți se numără menținerea unui program de somn cât mai constant.
Ideea este ca organismul să primească repere regulate privind momentul în care trebuie să înceapă și să încheie perioada de somn. Un program foarte variabil poate perturba acest ritm.
De asemenea, experții recomandă reducerea factorilor care pot distrage atenția înainte de culcare. Televizorul și telefonul pot fi o sursă de stimulare, iar utilizarea lor chiar înainte de somn poate face mai dificilă relaxarea.
În materialul analizat este recomandată oprirea acestor distrageri cu aproximativ 30 până la 60 de minute înainte de culcare.
Cafeaua și alcoolul consumate târziu sunt, de asemenea, menționate printre lucrurile care ar trebui evitate atunci când se urmărește un somn mai sănătos.
Camera și rutina de seară pot conta
Experții citați recomandă și câteva schimbări simple în rutina de seară. Menținerea unui dormitor mai răcoros, reducerea luminii și dezvoltarea unor obiceiuri constante înainte de culcare pot contribui la un mediu mai potrivit pentru somn.
Aceste măsuri nu reprezintă însă un tratament universal pentru insomnie și nu rezolvă neapărat cazurile persistente.
Pentru persoanele care se confruntă în mod constant cu dificultăți de adormire sau de menținere a somnului, discuția cu un medic poate ajuta la identificarea cauzelor și a opțiunilor potrivite de tratament.
Terapia cognitiv-comportamentală, una dintre principalele opțiuni pentru insomnia de durată
Terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie, cunoscută sub abrevierea CBT, este prezentată drept una dintre principalele opțiuni pentru tratarea insomniei pe termen lung.
Această abordare urmărește modificarea anumitor gânduri și comportamente care pot interfera cu somnul. Poate include tehnici legate de ajustarea programului de somn și limitarea timpului petrecut treaz în pat.
Tratamentul poate necesita timp și implicare din partea pacientului, iar experții recunosc că nu este întotdeauna ușor de urmat. Totuși, acesta poate reprezenta o opțiune importantă pentru persoanele care se confruntă cu insomnie persistentă.
Cercetătorii cer mai multă atenție pentru problemele de somn
Autorii studiului consideră că insomnia ar trebui discutată mai des atunci când este evaluată starea generală de sănătate.
Stefan Seidel, unul dintre autorii cercetării și profesor de neurologie la Medical University of Vienna, a subliniat că rezultatele nu trebuie privite ca un motiv de teamă pentru persoanele care suferă de insomnie.
Un risc crescut la nivelul populației nu înseamnă că o anumită persoană cu insomnie va dezvolta demență, depresie sau va suferi un accident vascular cerebral. Rezultatele oferă însă un argument suplimentar pentru ca problemele persistente de somn să fie luate în serios, iar cauzele posibile să fie identificate și tratate atunci când este cazul.
Luca Vignatelli a susținut, la rândul său, că somnul ar trebui să fie un subiect discutat cu medicul atunci când oamenii își evaluează sănătatea, indiferent de vârstă.
Ce trebuie reținut din noua cercetare
Studiul nu spune că insomnia provoacă în mod direct accident vascular cerebral, demență sau depresie. Cercetătorii au identificat asocieri între această tulburare de somn și mai multe probleme de sănătate, analizând rezultatele unui număr mare de studii care au inclus milioane de participanți.
Cea mai clară cifră prezentată în cercetare este asocierea dintre insomnie și un risc cu 26% mai mare de accident vascular cerebral. În plus, persoanele cu insomnie au prezentat mai frecvent depresie, tentative de suicid și demență, iar șansele de spitalizare au fost cu aproape 30% mai mari.
Rezultatele nu înseamnă că o persoană care are probleme cu somnul va dezvolta automat una dintre aceste afecțiuni. Ele indică însă faptul că insomnia persistentă merită mai multă atenție și nu ar trebui tratată ca o simplă neplăcere care trebuie suportată.
Somnul este strâns legat de modul în care funcționează organismul și creierul, iar menținerea unei rutine regulate, reducerea factorilor perturbatori înainte de culcare și solicitarea ajutorului medical atunci când problemele persistă pot reprezenta pași importanți. Pentru insomnia de lungă durată, terapia cognitiv-comportamentală este prezentată de experți drept una dintre principalele variante de tratament.
În același timp, mesajul cercetătorilor este unul de prudență: rezultatele trebuie înțelese la nivel de asociere, nu ca o dovadă că insomnia provoacă direct bolile analizate.
VEZI – Horoscop octombrie 2026. Zodiile care intră într-o perioadă plină de schimbări