Alcoolul face parte din viața de zi cu zi a miliarde de oameni. Este prezent la petreceri, nunți, sărbători, cine în familie, evenimente sportive sau întâlniri de afaceri și este adesea asociat cu relaxarea și socializarea. Totuși, medicii și specialiștii în sănătate publică atrag atenția că această normalizare a consumului ascunde riscuri importante pentru sănătate, multe dintre ele insuficient cunoscute de populație.
Potrivit estimărilor, aproximativ 2,3 miliarde de oameni consumă alcool la nivel mondial. În același timp, Organizația Mondială a Sănătății estimează că alcoolul contribuie la 2,6 milioane de decese în fiecare an, ceea ce înseamnă aproape unul din 20 de decese la nivel global, scrie presa internațională.
Medicii: efectele alcoolului nu se limitează la ficat
Specialiștii în medicina adicțiilor spun că mulți pacienți află cât de grav le-a afectat alcoolul organismul abia după ce ajung internați în spital.
Deși bolile hepatice sunt cele mai cunoscute consecințe ale consumului excesiv, alcoolul poate afecta aproape toate sistemele organismului. Printre problemele asociate se numără afecțiuni cardiovasculare, boli digestive, tulburări neurologice, probleme de somn, depresie și deteriorarea funcțiilor cognitive.
De asemenea, consumul repetat poate favoriza dezvoltarea dependenței, atât din punct de vedere fizic, cât și psihologic.
Tot mai multe studii contestă ideea unui consum „sigur”
Ani la rând s-a considerat că un consum moderat de alcool ar putea avea anumite beneficii, în special asupra sistemului cardiovascular. Însă cercetările din ultimul deceniu au pus sub semnul întrebării această ipoteză.
Specialiștii susțin că avantajele observate în studiile mai vechi ar putea fi explicate prin stilul de viață mai sănătos al persoanelor care consumau moderat alcool, și nu prin efectele băuturilor alcoolice în sine.
În prezent, tot mai multe dovezi arată că nici măcar un consum redus nu este lipsit de riscuri, în special în ceea ce privește dezvoltarea anumitor tipuri de cancer.
Legătura dintre alcool și cancer este încă prea puțin cunoscută
Una dintre cele mai mari provocări pentru sănătatea publică este lipsa de informare privind relația dintre alcool și cancer.
Organizația Mondială a Sănătății clasifică alcoolul în Grupa 1 de agenți cancerigeni, aceeași categorie în care se regăsesc tutunul și azbestul. Această clasificare înseamnă că există dovezi solide că alcoolul provoacă cancer la oameni.
În 2025, autoritățile sanitare din Statele Unite au publicat un avertisment potrivit căruia alcoolul crește riscul apariției a cel puțin șapte tipuri de cancer, inclusiv cancer de sân, colorectal, hepatic, oral, esofagian și laringian.
Cu toate acestea, studiile arată că mai puțin de jumătate dintre americani cunosc această legătură, în special în cazul cancerului de sân, unde asocierea cu alcoolul este adesea ignorată.
Riscul accidentelor crește semnificativ
Efectele alcoolului nu se limitează la bolile cronice.
O analiză publicată în 2021 a arătat că aproximativ două băuturi alcoolice standard dublează riscul producerii unor accidente, fie că este vorba despre incidente rutiere sau accidente produse în alte împrejurări.
În cazul consumului excesiv într-un interval scurt de timp (binge drinking), riscul unor accidente poate deveni de zeci de ori mai mare, în funcție de cantitatea consumată și de circumstanțe.
Ghidurile alimentare și mesajele publice provoacă dezbateri
Recomandările privind consumul de alcool continuă să fie un subiect intens discutat.
Ghidul alimentar american actual recomandă reducerea consumului de alcool pentru o stare generală de sănătate mai bună. Totuși, versiunea actualizată pentru perioada 2025-2030 a eliminat recomandările anterioare care stabileau limite zilnice diferite pentru femei și bărbați și nu mai menționează explicit relația dintre alcool și cancer.
Această schimbare a fost criticată de numeroși experți în sănătate publică, care consideră că noile formulări pot diminua percepția riscurilor reale asociate consumului de alcool.
Lecțiile oferite de lupta împotriva fumatului
Specialiștii compară situația alcoolului cu evoluția percepției asupra fumatului.
În anii ’60, peste 40% dintre americani fumau, însă, în urma campaniilor de informare, introducerii avertismentelor pe pachete, restricțiilor privind publicitatea și altor măsuri de sănătate publică, procentul fumătorilor a scăzut semnificativ.
Experții consideră că o schimbare similară ar putea avea loc și în privința alcoolului, pe măsură ce informațiile despre efectele sale asupra sănătății devin tot mai cunoscute.
VEZI ȘI – Sute de iPhone-uri 17 Pro Max și electrocasnice, ridicate pentru verificări privind proveniența