Leul a înregistrat o depreciere puternică în raport cu euro pe piața interbancară, unde moneda europeană a urcat până la 5,3459 lei. Evoluția vine într-o perioadă în care Banca Națională a României vorbește despre presiuni mai mari atât asupra cursului de schimb, cât și asupra dobânzilor.
Cursul oficial anunțat de BNR joi, la ora 13:00, a fost de 5,2777 lei pentru un euro. În a doua parte a zilei, însă, cotațiile de pe piața interbancară au început să urce puternic.
Euro a început să se aprecieze în jurul orei 14:45, iar moneda europeană a ajuns la un maxim de 5,3459 lei. La un alt moment al zilei, euro era cotat la 5,3409 lei.
Evoluția de pe piața interbancară vine într-un moment în care banca centrală urmărește să găsească un echilibru între variația cursului de schimb și evoluția dobânzilor.
BNR: „Este o încercare” dificilă pentru banca centrală
Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a declarat că perioada actuală este una dificilă pentru banca centrală, care trebuie să gestioneze simultan evoluția cursului, dobânzile și lichiditatea din piață.
„Este o încercare, însă într-adevăr dificilă, pentru că ceea ce încearcă banca acum este să găsească un echilibru între variația cursului și variația dobânzilor. În perioadele complicate, acest echilibru nu este ușor de găsit”, a explicat Dan Suciu, potrivig digi24.
Potrivit acestuia, deciziile BNR au efecte și asupra lichidității disponibile în piață. Acest lucru poate influența ulterior finanțarea economiei, dar și finanțarea bugetului.
„Este important să-l găsim pentru că, în același timp, deciziile pe care le ia Banca Națională determină anumite evoluții, variații ale lichidității din piață și atunci se pot crea anumite dificultăți în ceea ce înseamnă finanțarea economiei, dar chiar și a bugetului. Suntem într-o asemenea perioadă pe care încercăm să o gestionăm”, a declarat purtătorul de cuvânt al BNR.
Rezervele valutare ale României au scăzut cu aproape 5 miliarde de euro
În aceeași zi în care au apărut aceste evoluții pe piața valutară, Banca Națională a anunțat și o reducere importantă a rezervelor valutare ale României.
La finalul lunii septembrie, rezervele valutare se situau la 60,06 miliarde de euro. La 31 august, acestea ajungeau la 64,865 miliarde de euro.
Astfel, într-o singură lună, rezervele valutare au scăzut cu aproape 5 miliarde de euro.
Dan Suciu a fost întrebat dacă o parte din această sumă a fost utilizată pentru susținerea cursului de schimb, însă reprezentantul BNR nu a oferit un răspuns direct.
„Știți că nu comentăm, dar cifrele sunt destul de elocvente din toate punctele de vedere. Au fost și rezerve valutare utilizate pentru plata unor datorii semnificative de data aceasta. Deci nu a fost deloc o lună liniștită din toate punctele de vedere”, a spus Suciu.
Declarația sa vine în contextul în care piața valutară traversează o perioadă cu presiuni ridicate asupra leului și cu incertitudini economice și politice.
BNR vorbește despre o volatilitate mai mare a cursului
Întrebat despre direcția în care ar putea evolua euro și despre posibilitatea unei creșteri puternice a dobânzilor, Dan Suciu a respins termenul de „explozie”, dar a admis că există presiuni mai mari asupra ambelor variabile.
„Cred că v-am și răspuns. De altfel, cuvântul «explozie» nu este potrivit, dar păstrarea variațiilor rezonabile în ceea ce privește cursul și dobânzile în această perioadă, în care sunt o serie întreagă de tensiuni și o mulțime de neclarități, înseamnă, în bună parte, creștere atât pentru ceea ce înseamnă cursul, cât și dobânda”, a afirmat reprezentantul BNR.
În opinia exprimată de Suciu, obiectivul este ca aceste variații să fie gestionate cât mai rezonabil, într-o perioadă în care situația socială, politică și economică nu are încă o rezolvare simplă.
„Important este ca aceste variații să fie gestionate relativ rezonabil în această perioadă în care nu vedem neapărat o rezolvare simplă a situației sociale, politice și cu implicații economice. Așa este perioada prin care trecem acum”, a adăugat el.
BNR nu consideră însă că evoluția recentă este suficientă pentru a vorbi, în acest moment, despre o tendință clară și permanentă de depreciere a leului.
„Greu de spus. Flexibilitate, variabilitate, cred că acestea sunt cuvintele. În acest moment încă nu putem spune că avem un curs neapărat ascendent și aceasta este tendința. Cred că cuvântul potrivit este volatilitate mai mare”, a precizat Dan Suciu.
Ce spune BNR despre evaluarea economică de vineri
În paralel cu presiunile de pe piața valutară, Dan Suciu a fost întrebat și despre evaluarea de vineri a situației economice și despre posibilele efecte asupra piețelor.
Purtătorul de cuvânt al BNR a afirmat că există argumente pentru o evaluare pozitivă, indicând în special evoluția inflației și a deficitului bugetar.
„N-am detalii, însă sigur avem argumente pentru o evaluare pozitivă. Avem o scădere a inflației, avem o scădere a deficitului bugetar. Acestea sunt argumente importante care cântăresc în luarea deciziei. Sperăm într-o decizie pozitivă, dar nu am detalii în acest sens pe care pot să vi le dau”, a declarat Suciu.
În acest context, evoluția cursului euro rămâne un punct important de urmărit, mai ales în condițiile în care piața interbancară a înregistrat o mișcare semnificativă în a doua parte a zilei.
Ce înseamnă deprecierea leului pentru români și companii
O eventuală depreciere a leului în raport cu euro are efecte asupra celor care fac plăți sau au obligații în moneda europeană.
Potrivit informațiilor prezentate, pentru români și companii, un leu mai slab poate însemna costuri mai mari pentru produsele și serviciile plătite în euro. Presiuni suplimentare pot apărea și pentru persoanele sau firmele care au credite ori alte obligații denominate în moneda europeană.
În același timp, evoluția cursului trebuie privită alături de celelalte elemente menționate de BNR: lichiditatea din piață, dobânzile, inflația și situația finanțelor publice.
Deocamdată, reprezentantul BNR vorbește despre o perioadă caracterizată în primul rând printr-o volatilitate mai mare, nu despre o tendință clară și definitivă de depreciere a leului.
Maximul de 5,3459 lei pentru un euro atins pe piața interbancară marchează însă o nouă presiune asupra monedei naționale, în timp ce rezervele valutare ale României au încheiat luna septembrie la 60,06 miliarde de euro, cu aproape 5 miliarde de euro sub nivelul de la sfârșitul lunii august.
Leul traversează o perioadă de volatilitate accentuată, iar euro a urcat pe piața interbancară până la 5,3459 lei, după ce cursul oficial anunțat de BNR joi a fost de 5,2777 lei. Banca centrală recunoaște că perioada este una dificilă și că trebuie găsit un echilibru între evoluția cursului și cea a dobânzilor.
În același timp, scăderea rezervelor valutare cu aproape 5 miliarde de euro într-o singură lună adaugă un element important tabloului economic. BNR precizează că o parte din rezerve a fost utilizată pentru plata unor datorii semnificative, fără să detalieze dacă și în ce măsură acestea au fost folosite pentru susținerea cursului.
Pentru perioada următoare, Dan Suciu spune că este prea devreme pentru a vorbi despre o tendință clară de depreciere a leului, preferând termenul de „volatilitate mai mare”. În același timp, BNR urmărește evoluția dobânzilor, a lichidității, a inflației și a finanțelor publice, într-un context pe care banca centrală îl descrie drept complicat.