Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, consideră că viitorul buget pe șapte ani al Uniunii Europene trebuie să contribuie decisiv la reducerea dependenței blocului comunitar de marile puteri externe. Declarațiile au fost făcute joi, la Paris, în contextul negocierilor pentru următorul cadru financiar multianual al UE.
Comisia Europeană a propus un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro, însă proiectul se confruntă deja cu opoziție din partea unui grup de state membre. Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia cer reducerea cheltuielilor cu câteva sute de miliarde de euro, scrie politico.
În același timp, Italia și Spania conduc un grup separat de țări care susțin un buget mai mare.
Von der Leyen: Europa are nevoie de bani pentru a deveni mai independentă
Ursula von der Leyen și-a prezentat viziunea asupra viitorului buget european în cadrul unei intervenții la conferința de vară a organizației patronale franceze MEDEF.
Președinta Comisiei Europene a argumentat că resursele financiare ale UE trebuie orientate către domeniile considerate esențiale pentru reducerea dependenței Europei de alte puteri.
„Următorul buget va fi brațul financiar al independenței noastre”, a declarat von der Leyen.
Strategia europeană are în vedere reducerea dependenței de lanțurile de aprovizionare din China și de materiile prime critice provenite din afara blocului, precum și diminuarea dependenței de tehnologia americană și de combustibilii fosili importați.
Potrivit șefei Comisiei Europene, investițiile în industriile strategice, energie și inteligență artificială sunt esențiale pentru atingerea acestui obiectiv.
Peste 450 de miliarde de euro pentru competitivitate și cercetare
În cadrul planului propus, peste 450 de miliarde de euro ar urma să fie direcționați prin Fondul european pentru competitivitate și programul Horizon Europe.
Von der Leyen susține că aceste fonduri ar trebui să acopere întregul traseu al dezvoltării, de la cercetare și inovare până la transformarea prototipurilor în producție industrială.
„Vom sprijini întregul lanț — de la cercetare la inovare, de la laboratoare la companii și de la primele prototipuri la producția industrială”, a afirmat președinta Comisiei Europene.
Aceasta a insistat și asupra necesității ca obiectivele politice ale Uniunii să fie susținute de resurse financiare suficiente.
„Europa nu își poate stabili noi ambiții fără să ofere mijloacele pentru a le finanța”, a adăugat von der Leyen.
Germania și aliații săi cer tăieri de sute de miliarde
Propunerea Comisiei Europene este contestată de Germania și alte cinci state membre. Cancelarul german Friedrich Merz, alături de Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, consideră că majorarea bugetului este prea mare în contextul în care guvernele naționale încearcă să își reducă propriile cheltuieli.
Merz a susținut că actualele propuneri presupun o creștere de până la 60%.
„În vremuri de consolidare bugetară în toate statele membre, acest lucru este pur și simplu inaccesibil”, a transmis cancelarul german într-o declarație comună cu celelalte cinci țări.
Grupul condus de Germania solicită reducerea proiectului cu câteva sute de miliarde de euro și susține că tăierile trebuie să afecteze toate domeniile.
Disputa: investiții noi sau protejarea fondurilor tradiționale?
Dimensiunea viitorului buget european reprezintă una dintre principalele probleme cu care se confruntă în prezent negocierile dintre statele membre.
Guvernele europene par să fie de acord, în linii mari, că UE trebuie să investească mai mult în noile sale priorități. Problema apare însă atunci când aceste investiții presupun reducerea fondurilor alocate unor domenii tradiționale.
Președintele Consiliului European, António Costa, încearcă să găsească un compromis și se deplasează în capitalele europene pentru a discuta cu liderii statelor membre.
Un exemplu al tensiunilor apărute în jurul proiectului este poziția Cehiei. Premierul Andrej Babiš i-a transmis lui Costa, joi, la Praga, că eventualele reduceri ale fondurilor pentru politica de coeziune și agricultură sunt „inacceptabile”.
Cehia susține creșterea cheltuielilor pentru apărare și tehnologie, însă nu dorește ca acestea să fie finanțate „în detrimentul regiunilor”.
O poziție similară a fost exprimată de premierul Slovaciei, Robert Fico, care s-a opus reducerilor propuse pentru agricultură și politica de coeziune.
Și președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, a criticat această abordare, susținând că noile provocări cu care se confruntă Europa nu pot fi abordate în detrimentul politicii de coeziune și al Politicii Agricole Comune. În același timp, acesta a cerut mai multe fonduri pentru apărare, mobilitate militară și infrastructură critică.
Statele membre vor să ajungă la un acord până la finalul anului
Negocierile privind viitorul buget al Uniunii Europene se anunță dificile, întrucât statele membre trebuie să găsească un echilibru între finanțarea noilor priorități și menținerea programelor existente.
Guvernele europene își doresc să ajungă la un acord până la sfârșitul anului. Obiectivul este important și din perspectiva calendarului politic, deoarece campaniile electorale naționale din mai multe state membre ar putea reduce ulterior spațiul de manevră al guvernelor în negocierile europene.
În acest context, proiectul de aproape 2.000 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană intră într-o perioadă decisivă. De o parte se află susținătorii unui buget mai mare, necesar pentru investiții în tehnologie, energie, industrie strategică și apărare, iar de cealaltă parte sunt statele care cer reducerea cheltuielilor și protejarea fondurilor destinate agriculturii și politicii de coeziune.
Miza negocierilor este, astfel, nu doar dimensiunea viitorului buget european, ci și direcția în care Uniunea își va concentra resursele în următorii șapte ani.