Tot mai multe bănci centrale din întreaga lume aleg să își păstreze rezervele de aur pe propriul teritoriu, renunțând treptat la practica depozitării în marile centre financiare din străinătate. Fenomenul este evidențiat de cel mai recent sondaj anual realizat de Consiliul Mondial al Aurului (World Gold Council), care arată că metalul prețios își consolidează statutul de activ strategic într-un context marcat de inflație, incertitudini economice și tensiuni geopolitice.
Potrivit studiului, realizat în perioada februarie–mai pe baza răspunsurilor oferite de 74 de bănci centrale, aproape 90% dintre instituțiile participante estimează că rezervele globale de aur vor continua să crească în următoarele 12 luni. În același timp, 45% dintre respondenți intenționează să își majoreze propriile stocuri de aur, în timp ce doar 1% anticipează o diminuare a acestora.
Interesul tot mai mare pentru aur nu este unul nou. În ultimii patru ani, băncile centrale au cumpărat, în medie, aproximativ 1.000 de tone de aur anual, un ritm de două ori mai mare decât media înregistrată în deceniul anterior. Evoluția confirmă faptul că instituțiile financiare consideră aurul o componentă esențială pentru diversificarea rezervelor și protejarea economiilor în perioade de volatilitate.
Pe lângă acumularea de noi rezerve, se observă și o schimbare semnificativă privind locul în care acestea sunt păstrate. Sondajul arată că 9% dintre băncile centrale și-au majorat cantitatea de aur depozitată pe plan intern în ultimele 12 luni, comparativ cu doar 5% în ediția precedentă a studiului. În același timp, 10% dintre instituții au ales să își diversifice locațiile externe de depozitare, față de doar 2% anul trecut.
Analiștii explică această schimbare prin deteriorarea climatului geopolitic din ultimii ani. După invazia Rusiei în Ucraina și înghețarea unei părți importante din activele externe ale Moscovei, numeroase state au început să reevalueze riscurile asociate păstrării rezervelor în alte jurisdicții. Posibilitatea ca activele depozitate în străinătate să devină inaccesibile în perioade de tensiuni politice a determinat tot mai multe guverne și bănci centrale să își aducă aurul mai aproape de casă.
Specialiștii de la UBS consideră că această tendință de repatriere a aurului va continua și în perioada următoare. Estimările lor indică faptul că băncile centrale ar putea cumpăra între 750 și 1.000 de tone de aur și în acest an. Chiar dacă acest nivel al cererii nu este suficient, de unul singur, pentru a genera o creștere spectaculoasă a prețurilor, el oferă un sprijin important pieței și poate compensa eventualele scăderi ale cererii venite din partea investitorilor privați sau a industriei bijuteriilor.
În paralel, cotația aurului rămâne la un nivel ridicat. Metalul prețios se tranzacționa miercuri în apropierea valorii de 4.360 de dolari pe uncie, după ce în primele luni ale anului a atins maxime istorice, susținut de conflictul din Orientul Mijlociu și de incertitudinile economice la nivel global.
Datele din raport confirmă că aurul continuă să fie privit drept unul dintre cele mai importante active de rezervă pentru protejarea economiilor naționale. Într-o perioadă în care riscurile geopolitice și economice rămân ridicate, tot mai multe state preferă nu doar să își mărească rezervele de aur, ci și să le păstreze sub control direct, pe propriul teritoriu.
VEZI ȘI – JD Vance respinge informațiile despre „miliardele pentru Iran” în acordul negociat cu SUA