Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea Emory din Statele Unite a identificat o asociere între administrarea unor doze mari de vitamina D și rezultate mai bune la testele cognitive în rândul persoanelor în vârstă care se confruntă atât cu tulburări de somn, cât și cu probleme de memorie. Participanții care au declarat că iau zilnic cel puțin 5.000 de unități internaționale (UI) de vitamina D au obținut scoruri mai ridicate decât cei care nu utilizau astfel de suplimente.
Cercetarea s-a concentrat asupra unui grup de persoane cu tulburări cognitive ușoare, o etapă situată între îmbătrânirea normală și demență, care aveau și probleme de somn. Rezultatele sugerează că aportul de vitamina D ar putea fi un factor relevant pentru sănătatea cognitivă în această categorie de persoane, însă studiul nu demonstrează că suplimentele previn sau încetinesc evoluția bolii Alzheimer.
Cercetătorii au analizat 54 de persoane cu tulburări cognitive ușoare diagnosticate sau suspectate și probleme de somn. Participanții au fost evaluați cu ajutorul Montreal Cognitive Assessment (MoCA), un test utilizat pe scară largă pentru identificarea dificultăților cognitive. În plus, aceștia au completat un chestionar privind utilizarea suplimentelor cu vitamina D.
Potrivit rezultatelor, persoanele care luau zilnic cel puțin 5.000 UI de vitamina D au obținut scoruri cognitive mai mari decât cele care nu luau deloc suplimente. Cercetătorii au constatat, de asemenea, că performanța cognitivă nu a prezentat diferențe în funcție de forma vitaminei administrate, D2 sau D3.
Legătura dintre vitamina D, somn și sănătatea creierului
Vitamina D este un nutrient esențial pentru organism, cunoscut în special pentru rolul său în sănătatea oaselor, dar care contribuie și la funcționarea normală a mușchilor și a sistemului nervos. De asemenea, aceasta este implicată în procese asociate cu reglarea somnului și a ciclurilor de somn-veghe.
Importanța acestei legături este evidențiată și de cercetările privind tulburările cognitive și boala Alzheimer. Potrivit informațiilor prezentate de autorii studiului, aproximativ 50% dintre persoanele cu Alzheimer moderat până la sever raportează probleme de somn. În plus, tulburările de somn afectează aproape jumătate dintre persoanele cu deficiențe cognitive ușoare, o categorie cu risc crescut de a dezvolta ulterior Alzheimer.
Cercetătorii atrag atenția asupra unei relații care ar putea funcționa în ambele sensuri: privarea de somn poate fi asociată cu declinul cognitiv, iar deteriorarea funcțiilor cognitive poate contribui, la rândul ei, la apariția problemelor de somn.
„Tulburările de somn afectează aproape jumătate dintre persoanele cu deficiențe cognitive ușoare, o populație cu risc crescut de a progresa către boala Alzheimer”, au explicat cercetătorii conduși de Victoria Pak, autoare principală a studiului și cercetătoare la Universitatea Emory.
Echipa a subliniat că rolul vitaminei D în rezultatele cognitive, în special în cazul persoanelor care prezintă simultan tulburări de somn și deficiențe cognitive ușoare, nu este încă pe deplin înțeles. Tocmai de aceea, studiul a urmărit să investigheze dacă administrarea suplimentelor cu acest nutrient este asociată cu diferențe în performanța cognitivă a persoanelor din această categorie.
Ce au descoperit cercetătorii despre dozele de vitamina D
Unul dintre rezultatele principale ale cercetării a fost diferența observată între persoanele care luau cel puțin 5.000 UI de vitamina D pe zi și cele care nu utilizau suplimente. Primul grup a obținut scoruri mai mari la testul MoCA, utilizat pentru evaluarea unor funcții cognitive precum memoria, atenția și capacitatea de orientare.
Studiul a luat în considerare și forma suplimentului administrat. Vitamina D2 este asociată în principal cu surse vegetale și fungice, în timp ce vitamina D3 poate fi produsă de organism în urma expunerii la soare și se găsește și în unele alimente de origine animală.
În analiza efectuată, cercetătorii nu au identificat diferențe ale performanței cognitive în funcție de administrarea vitaminei D2 sau D3. Astfel, rezultatele au indicat o asociere între utilizarea suplimentelor în doze mari și scorurile cognitive, fără ca forma vitaminei să pară să influențeze rezultatul observat.
Totuși, există o limitare importantă: participanții au raportat singuri utilizarea suplimentelor, iar cercetarea a inclus doar 54 de persoane. Prin urmare, rezultatele nu pot demonstra că administrarea unei doze mari de vitamina D este cauza directă a scorurilor mai bune. De asemenea, studiul nu stabilește dacă suplimentele pot preveni apariția bolii Alzheimer sau pot opri evoluția declinului cognitiv.
De ce este importantă intervenția în stadiile timpurii ale declinului cognitiv
Victoria Pak și colegii săi consideră că identificarea unor factori modificabili, precum utilizarea suplimentelor cu vitamina D, ar putea deveni importantă în abordarea problemelor cognitive încă din fazele incipiente.
Persoanele cu tulburări cognitive ușoare prezintă dificultăți de memorie sau de gândire mai mari decât cele asociate în mod obișnuit cu îmbătrânirea, însă aceste probleme nu înseamnă automat că vor dezvolta demență. Cercetătorii sunt interesați de această etapă deoarece modificările cognitive sunt deja vizibile, dar pot exista încă oportunități de susținere a sănătății creierului.
„La adulții în vârstă care se confruntă atât cu tulburări de somn, cât și cu deficiențe cognitive ușoare, aceasta poate reprezenta o fereastră critică pentru intervenție, în care modificările cognitive sunt în curs de apariție, dar oportunitățile de susținere a sănătății creierului pot exista încă”, a declarat Pak.
Autoarea a mai subliniat că identificarea unor factori accesibili și care pot fi modificați, precum administrarea suplimentelor cu vitamina D, ar putea deveni tot mai relevantă, în special în contextul creșterii numărului de cazuri de Alzheimer.
Sunt necesare cercetări suplimentare înainte de recomandarea unor doze mari
Deși rezultatele oferă un punct de plecare pentru investigații viitoare, cercetarea nu justifică recomandarea administrării zilnice a 5.000 UI de vitamina D pentru toate persoanele în vârstă care au probleme de somn sau de memorie.
Doza analizată în studiu este ridicată în raport cu necesarul zilnic obișnuit al adulților, iar administrarea unor cantități mari de vitamina D pe perioade îndelungate poate provoca efecte adverse, inclusiv creșterea excesivă a calciului în sânge. Stabilirea necesarului și a unei eventuale suplimentări trebuie făcută în funcție de situația individuală și cu îndrumare medicală.
Pentru a clarifica dacă vitamina D poate contribui efectiv la menținerea funcțiilor cognitive, sunt necesare studii mai ample, care să urmărească participanții pe perioade mai lungi și să evalueze efectele suplimentării în condiții controlate.
Concluzie: Cercetarea realizată de echipa de la Universitatea Emory aduce noi informații despre posibila legătură dintre vitamina D și funcțiile cognitive la persoanele în vârstă care au atât probleme de memorie, cât și tulburări de somn. Participanții care au raportat administrarea a cel puțin 5.000 UI zilnic au obținut scoruri mai bune la testele cognitive decât cei care nu luau suplimente. Rezultatele sunt însă preliminare și nu demonstrează că dozele mari de vitamina D previn demența sau boala Alzheimer.