România a pierdut avantajul pe care îl avea în fața Bulgariei în privința salariului mediu, iar datele din trimestrul al doilea al anului 2026 arată că veniturile medii exprimate în euro au ajuns să fie ușor mai mici în țara noastră decât în statul vecin. Schimbarea vine în contextul deprecierii leului în raport cu moneda europeană, un fenomen care a diminuat valoarea salariilor românilor atunci când acestea sunt transformate în euro, chiar dacă veniturile au continuat să crească în lei.
Iulian Lolea, economistul-șef al confederației patronale Concordia, explică într-o analiză publicată pe LinkedIn că evoluția cursului valutar este principalul motiv pentru care România a pierdut poziția pe care o ocupa în această comparație. Situația este cu atât mai relevantă cu cât, în anii anteriori, țara noastră avea un avantaj consistent față de Bulgaria, diferența dintre salariile medii ajungând chiar la 31% în 2019.
Evoluția din ultimii ani arată însă că acest avantaj s-a redus treptat, iar în prezent raportul dintre cele două state s-a inversat. Potrivit economistului, deprecierea monedei naționale a avut un efect important asupra valorii veniturilor românilor exprimate în moneda europeană.
Deprecierea leului a redus valoarea salariilor românilor în euro
Unul dintre principalele motive pentru care salariul mediu din Bulgaria a ajuns să îl depășească ușor pe cel din România este evoluția diferită a monedelor celor două țări.
Din 2025, cursul euro-leu a crescut cu aproximativ 8%, ceea ce înseamnă că moneda națională s-a depreciat în raport cu euro. În schimb, Bulgaria a avut un curs de schimb fix înainte de adoptarea monedei europene în 2026.
Această diferență a influențat direct comparația dintre veniturile angajaților. Chiar dacă salariile din România au crescut în lei, valoarea lor exprimată în euro a fost afectată de deprecierea monedei naționale. Cu alte cuvinte, o parte din majorările salariale a fost anulată atunci când veniturile au fost convertite în moneda europeană.
Iulian Lolea oferă și un exemplu pentru a explica efectul combinat al cursului valutar și al creșterilor salariale. Dacă leul se depreciază cu 6%, iar salariile din Bulgaria cresc cu 6%, veniturile din România ar trebui să avanseze cu cel puțin 12% pentru ca țara noastră să își păstreze diferența salarială față de statul vecin.
Astfel, creșterea salariilor în moneda națională nu garantează automat și menținerea unui avantaj în comparațiile internaționale. Evoluția cursului de schimb poate modifica semnificativ poziția unei țări atunci când veniturile sunt raportate la euro.
Eliminarea facilităților fiscale a afectat veniturile angajaților din România
Un alt factor menționat de economistul-șef al Concordia este eliminarea facilităților fiscale acordate unor categorii de angajați din România.
Începând cu 1 ianuarie 2025, au fost eliminate facilitățile fiscale pentru salariații din IT&C, construcții și agricultură. Măsura a avut efecte asupra veniturilor nete, întrucât angajații din aceste domenii nu au mai beneficiat de aceleași avantaje fiscale ca în perioada anterioară.
Schimbarea a pus și angajatorii în situația de a gestiona diferențele apărute după modificarea regimului fiscal. În anumite cazuri, companiile au suportat o parte din costuri, însă în alte situații efectul s-a reflectat în salariile angajaților, fie prin scăderi ale veniturilor, fie prin majorări mai mici decât cele care ar fi putut fi acordate în alte condiții.
Eliminarea acestor facilități a contribuit, astfel, la presiunea asupra veniturilor nete din sectoare care au avut un rol important în evoluția pieței muncii din România.
Industria auto și IT&C traversează o perioadă dificilă
Analiza lui Iulian Lolea mai evidențiază problemele cu care se confruntă două domenii importante pentru economia românească: industria auto și sectorul IT&C.
Ambele au contribuit semnificativ la creșterea salariilor în anii anteriori, însă situația lor s-a schimbat în ultima perioadă. Restructurările și instabilitatea economică, pe fondul dificultăților de la nivel european și global, au afectat perspectivele acestor industrii.
Industria auto și IT&C au reprezentat domenii importante pentru dezvoltarea pieței muncii și pentru creșterea veniturilor. În perioadele în care aceste sectoare au avut rezultate bune, au contribuit la majorarea salariilor și la susținerea unor venituri peste media economiei.
În prezent, dificultățile întâmpinate de companii și procesele de restructurare limitează această contribuție. În consecință, unul dintre motoarele care au susținut creșterea salariilor în România în anii precedenți nu mai are aceeași capacitate de a impulsiona veniturile.
România riscă să piardă și mai mult din puterea de cumpărare
Concluzia economistului este că deprecierea leului, eliminarea facilităților fiscale și dificultățile din sectoarele economice importante au contribuit împreună la pierderea avantajului salarial pe care România îl avea în fața Bulgariei.
Un alt element important este stabilitatea fiscal-bugetară și încrederea investitorilor. În lipsa unor condiții economice stabile, presiunile asupra monedei naționale și asupra mediului de afaceri ar putea continua să afecteze evoluția veniturilor.
Iulian Lolea avertizează că, fără stabilitate fiscal-bugetară și încrederea investitorilor, puterea de cumpărare a românilor ar putea continua să scadă în raport cu cea din alte state europene.
Totuși, comparația salariilor medii exprimate în euro trebuie privită cu atenție. Faptul că Bulgaria a ajuns să aibă un salariu mediu ușor mai mare decât România nu înseamnă automat că nivelul de trai este superior în țara vecină.
Pentru o imagine corectă asupra diferențelor dintre cele două state trebuie analizate și prețurile bunurilor și serviciilor, inflația și paritatea puterii de cumpărare. Aceste elemente arată cât de multe produse și servicii pot fi achiziționate efectiv din veniturile obținute de angajați.
Prin urmare, inversarea raportului dintre salariile medii din România și Bulgaria, în trimestrul al doilea din 2026, reprezintă un semnal important pentru economia românească, dar nu este, în sine, o măsură completă a diferențelor privind nivelul de trai.
VEZI ȘI – Băutura care ar putea reduce riscul de Alzheimer. Specialiștii recomandă două-trei cești pe zi