Cu 10 g de proteine la 100 g și conținutul redus de grăsimi, skyr-ul, această specialitate lactată islandeză cucerește tot mai mulți consumatori. O modă scumpă sau un atu prețios pentru sănătatea noastră?
Dacă încă nu ai înlocuit încă borcanul de iaurt grecesc cu skyr în frigider, probabil că ești printre ultimii care nu au făcut-o. De la începutul deceniului, această specialitate lactată provenită din Islanda se bucură de un succes fulminant. Dar n
âu doar în rândul sportivilor. Potrivit institutului de cercetare Circana, care analizează tendințele de consum, vânzările de skyr au crescut cu 34% în valoare pe parcursul unui an, între aprilie 2025 și martie 2026. Motivul? Conținutul ridicat de proteine și conținutul redus de grăsimi. Nu a fost nevoie de mai mult pentru ca acesta să se impună drept campionul absolut al produselor lactate și să trimită brânza de caș, iaurtul și brânza albă în uitare. Dar care este adevărul? Ce se ascunde în spatele unui efect de modă evident? Este skyr-ul acel superaliment pe care pretinde că îl este?
Sursă de proteine
Skyr-ul prezintă calități nutriționale incontestabile. Are un conținut redus de grăsimi, deoarece este degresat. În plus, conține aproximativ zece grame de proteine la 100 de grame de produs, în timp ce – spre comparație – un iaurt conține, de exemplu, între 3 și 5 grame. O calitate importantă, având în vedere rolul esențial pe care îl joacă proteinele în buna funcționare a organismului nostru. Conținutul său de proteine este, de altfel, unul dintre principalele argumente invocate de mărcile care comercializează acest produs.
„Această bogăție îl face interesant pentru anumite segmente ale populației”, comentează Stéphane Walrand, profesor la Universitatea Clermont Auvergne și cercetător în nutriție umană la Institutul Național de Cercetare pentru Agricultură, Alimentație și Mediu (INRAE). Este interesant pentru sportivi, de exemplu. Dar și pentru persoanele în vârstă. Între 30 și 40% dintre aceștia nu consumă suficiente proteine, iar un aport insuficient accelerează pierderea masei musculare și expune la probleme cognitive.”
Cu excepția acestor situații, populația generală nu are nevoie să-și mărească consumul de proteine. „Ar trebui să consumăm 0,8 grame pe kilogram de greutate corporală. Iar în prezent ne situăm mai degrabă în jurul valorii de 1,2/1,4 grame. Mai precis, o persoană de 70 de kilograme ar trebui să consume 56 de grame de proteine pe zi; însă, în prezent, aceasta consumă deja 80/90 de grame”, relatează Stéphane Walrand.
Un produs fermentat
Pentru populația generală, avantajul skyr-ului constă mai degrabă în fermentele sale, subliniază profesorul de nutriție. „În Franța, nu consumăm suficiente fermentele”, precizează Stéphane Walrand. „Cu toate acestea, ele sunt esențiale pentru sănătatea intestinală, în combaterea inflamației și a anumitor anomalii metabolice care pot duce la boli precum diabetul de tip 2.”
În practică și pentru binele microbiotei noastre, ar trebui să consumăm alimente fermentate în fiecare zi. Pentru aceasta, putem opta pentru produse lactate, dar și pentru kefir, murături, kombucha, varză murată, supă miso. Bine de știut: iaurtul conține aceleași culturi bacteriene ca și skyr-ul, dar este mult mai ieftin. Prețul de vânzare al acestei specialități islandeze (care poate fi de 3 până la 6 ori mai scump decât o brânză albă degresată clasică) se datorează procesului său de fabricație, puțin mai complex decât cel al brânzei albe, de exemplu. Așadar, dintre toate produsele lactate, nu este necesar să ne limităm doar la skyr. În materie de nutriție, se aplică adesea aceeași regulă: diversificarea alegerilor.