Studiu: Consumul unor îndulcitori fără zahăr ar putea accelera declinul cognitiv. Cercetătorii avertizează că este nevoie de investigații suplimentare

Photo of author

By Alexandru

Îndulcitorii cu puține sau fără calorii sunt folosiți de milioane de oameni ca alternativă la zahăr, însă un nou studiu ridică semne de întrebare privind efectele lor asupra sănătății creierului.

Cercetarea, publicată în revista medicală Neurology, editată de Academia Americană de Neurologie, sugerează că persoanele care consumă cantități mai mari din anumiți îndulcitori artificiali ar putea experimenta un declin mai rapid al memoriei și al capacității de gândire în timp. Totuși, autorii subliniază că studiul nu demonstrează o relație directă de cauzalitate, ci doar o asociere statistică.

Aproape 13.000 de persoane monitorizate timp de opt ani

Studiul a inclus 12.772 de adulți din Brazilia, urmăriți pe o perioadă de aproximativ opt ani. Cercetătorii au analizat alimentația participanților și au evaluat periodic funcțiile cognitive, inclusiv memoria, fluența verbală și viteza de procesare a informațiilor.

Au fost analizați șapte dintre cei mai utilizați îndulcitori:

  • aspartam;
  • zaharină;
  • acesulfam K;
  • eritritol;
  • xilitol;
  • sorbitol;
  • tagatoză.

Participanții au fost împărțiți în trei categorii, în funcție de cantitatea medie zilnică de îndulcitori consumată.

Persoanele din grupul cu cel mai ridicat consum ingerau, în medie, 191 de miligrame pe zi, în timp ce cei din grupul cu cel mai redus consum ajungeau la aproximativ 20 de miligrame zilnic.

Declin cognitiv cu 62% mai rapid în grupul cu cel mai mare consum

După ce au ținut cont de factori precum vârsta, sexul, hipertensiunea arterială și bolile cardiovasculare, cercetătorii au constatat că participanții care consumau cele mai mari cantități de îndulcitori prezentau un ritm al declinului cognitiv cu 62% mai rapid comparativ cu cei care consumau cele mai mici cantități.

Potrivit autorilor, această diferență ar echivala cu aproximativ 1,6 ani suplimentari de îmbătrânire a creierului.

Nici persoanele din categoria cu un consum mediu nu au fost ferite de acest efect. În cazul lor, declinul cognitiv a fost cu 35% mai rapid decât în grupul cu aportul cel mai redus.

Cine pare să fie cel mai expus

Rezultatele au arătat că asocierea dintre consumul ridicat de îndulcitori și deteriorarea funcțiilor cognitive a fost mai pronunțată în rândul adulților cu vârsta sub 60 de ani.

În schimb, cercetătorii nu au observat aceeași legătură la participanții care depășiseră această vârstă.

De asemenea, efectele au fost mai evidente în cazul persoanelor diagnosticate cu diabet, categorie care utilizează frecvent înlocuitori ai zahărului pentru a-și controla glicemia.

Șase îndulcitori au fost asociați cu un risc mai mare

Analiza fiecărui îndulcitor în parte a arătat că șase dintre cei șapte studiați au fost asociați cu un declin mai rapid al funcțiilor cognitive, în special al memoriei.

Lista include:

  • aspartam;
  • zaharină;
  • acesulfam K;
  • eritritol;
  • sorbitol;
  • xilitol.

Singurul îndulcitor care nu a fost asociat cu deteriorarea performanțelor cognitive în acest studiu a fost tagatoza.

Cercetătorii avertizează că nu este vorba despre o dovadă de cauzalitate

Autorii studiului atrag atenția că rezultatele trebuie interpretate cu prudență.

Fiind un studiu observațional, cercetarea poate identifica doar existența unei legături între consumul de îndulcitori și declinul cognitiv, fără a demonstra că aceștia sunt cauza directă a modificărilor observate.

În plus, informațiile despre alimentație au fost furnizate chiar de participanți, ceea ce poate introduce erori, iar studiul nu a inclus toți îndulcitorii artificiali utilizați în prezent în industria alimentară.

Sunt necesare cercetări suplimentare

Coordonatoarea studiului, dr. Claudia Kimie Suemoto, de la Universitatea din São Paulo, afirmă că îndulcitorii cu puține sau fără calorii sunt considerați adesea o alternativă sănătoasă la zahăr, însă rezultatele obținute indică posibilitatea existenței unor efecte negative asupra sănătății creierului pe termen lung.

Ea subliniază însă că sunt necesare studii suplimentare pentru confirmarea acestor concluzii și pentru a analiza dacă alte alternative la zahărul rafinat, precum piureul de mere, mierea, siropul de arțar sau zahărul de cocos, ar putea reprezenta opțiuni mai potrivite.

Până la apariția unor dovezi mai solide, specialiștii recomandă o alimentație echilibrată și moderarea consumului de îndulcitori, indiferent dacă sunt naturali sau artificiali.

VEZI ȘI – Un simplu test de sânge ar putea prezice riscul de Alzheimer cu până la 10 ani înainte de apariția simptomelor. Descoperirea care ar putea schimba diagnosticul demenței