Alimentele ultraprocesate au fost asociate în ultimii ani cu obezitatea, bolile cardiovasculare și alte probleme de sănătate, însă o nouă analiză publicată în prestigioasa revistă Science pune sub semnul întrebării una dintre cele mai populare teorii din domeniul nutriției: aceea că procesarea industrială ar fi, prin ea însăși, cauza efectelor negative asupra sănătății.
O echipă de cercetători condusă de Faidon Magkos, profesor de obezitate și metabolism la University of Copenhagen, susține că studiile clinice randomizate realizate până acum oferă doar un „sprijin slab” pentru ideea că alimentele ultraprocesate sunt în mod inerent nocive, notează presa din SUA.
Ce au analizat cercetătorii
Autorii au revizuit cinci studii clinice randomizate desfășurate în Statele Unite, Marea Britanie, Danemarca și Japonia, considerate printre cele mai importante cercetări experimentale privind impactul alimentelor ultraprocesate asupra sănătății.
Participanții au urmat, pe perioade cuprinse între una și opt săptămâni, diete bazate pe alimente ultraprocesate și diete cu alimente minim procesate. Cercetătorii au analizat efectele asupra greutății corporale, consumului caloric și unor indicatori metabolici.
Concluzia lor este că efectele observate în aceste studii pot fi explicate prin caracteristicile nutriționale ale alimentelor și nu neapărat prin gradul de procesare.
De ce mănâncă oamenii mai mult
Potrivit autorilor, multe alimente ultraprocesate au o combinație de caracteristici care favorizează consumul excesiv:
- densitate calorică ridicată;
- textură moale, care permite consumul rapid;
- conținut mare de sare;
- niveluri ridicate de grăsimi saturate;
- cantități reduse de fibre;
- conținut scăzut de proteine.
Analiza sugerează că atunci când aceste variabile sunt luate în calcul, efectul aparent al alimentelor ultraprocesate asupra creșterii în greutate sau asupra unor markeri metabolici se reduce semnificativ sau chiar dispare.
De exemplu, creșterea în greutate observată în unele studii s-a corelat aproape perfect cu densitatea calorică și textura alimentelor, în timp ce modificările colesterolului au fost asociate cu nivelul mai mare de grăsimi saturate.
Nu toate alimentele ultraprocesate sunt la fel
Autorii atrag atenția că termenul „aliment ultraprocesat” include o gamă foarte largă de produse.
Unele dintre acestea au un profil nutrițional slab, însă altele pot avea caracteristici considerate favorabile sănătății.
Potrivit cercetătorilor, dovezile existente nu indică efecte negative constante asupra glicemiei, nivelului de insulină, trigliceridelor, tensiunii arteriale sau rezistenței la insulină doar pe baza gradului de procesare.
Din acest motiv, specialiștii consideră că simpla clasificare a unui aliment drept „ultraprocesat” nu este suficientă pentru a evalua impactul său asupra sănătății.
Există și o altă perspectivă
Nu toți experții sunt însă de acord cu interpretarea oferită de autori.
Luc Hagenaars, cercetător la Amsterdam University Medical Center, susține că dezbaterea nu ar trebui să se concentreze exclusiv pe efectele biologice directe ale procesării.
În opinia sa, tehnologiile de ultraprocesare au permis industriei alimentare să producă și să comercializeze la scară largă produse ieftine, bogate în zahăr și carbohidrați rafinați, cu termen lung de valabilitate și cu caracteristici care încurajează consumul excesiv.
El argumentează că succesul comercial al acestor produse este legat și de capacitatea lor de a exploata preferințele naturale ale oamenilor pentru alimente gustoase, ușor de consumat și foarte accesibile.
Ce recomandă specialiștii consumatorilor
În loc să se concentreze exclusiv pe eticheta de „ultraprocesat”, cercetătorii recomandă evaluarea calității nutriționale a alimentelor.
Aceștia sugerează alegerea produselor cu:
- mai multe fibre;
- densitate calorică mai redusă;
- conținut mai mare de proteine;
- niveluri moderate de sare și grăsimi saturate.
Totodată, experții avertizează că alimentele care pot fi consumate foarte rapid și în cantități mari favorizează supraalimentarea, indiferent de clasificarea lor.
O dezbatere care continuă
Noua analiză nu afirmă că alimentele ultraprocesate sunt benefice pentru sănătate, ci pune sub semnul întrebării ideea că procesarea industrială reprezintă singura explicație pentru efectele observate în numeroase studii.
Cercetătorii spun că pentru a demonstra dacă procesarea în sine produce efecte biologice specifice ar fi nevoie de experimente mult mai complexe, în care compoziția nutrițională să fie identică, iar singura variabilă să fie metoda de procesare.
Până atunci, dezbaterea rămâne deschisă, iar specialiștii sunt de acord asupra unui lucru: ceea ce contează cel mai mult pentru sănătate este calitatea nutrițională a alimentelor și obiceiurile alimentare pe termen lung, nu doar eticheta aplicată unui produs.