Mercur, cea mai mică planetă din Sistemul Solar și cea mai apropiată de Soare, ar fi trecut printr-un proces de contracție mult mai pronunțat decât estimau oamenii de știință până acum. Un nou studiu arată că planeta s-ar fi micșorat cu până la 30% mai mult decât se credea anterior, iar această diferență ar putea oferi noi indicii despre structura sa interioară și despre modul în care a evoluat de-a lungul miliardelor de ani.
Mercur este cunoscut de mult timp pentru suprafața sa acoperită de formațiuni asemănătoare unor riduri. Aceste structuri reprezintă dovezi ale faptului că planeta s-a contractat treptat, pe măsură ce interiorul său s-a răcit.
Însă cercetătorii susțin acum că amploarea reală a acestei contracții a fost ascunsă, cel puțin parțial, de urmele lăsate de numeroasele asteroizi și comete care au lovit planeta.
Mercur, o planetă care s-a micșorat pe măsură ce s-a răcit
Mercur s-a format în urmă cu aproximativ 4,5 miliarde de ani, în perioada timpurie și turbulentă a Sistemului Solar, din gaze și praf aflate în mișcare. La fel ca celelalte planete telurice, are un nucleu metalic, un înveliș stâncos și o crustă solidă.
În primele etape ale existenței sale, planeta a fost supusă unor procese violente care au generat cantități uriașe de căldură. O parte importantă a acestei energii s-a pierdut treptat, iar răcirea interiorului lui Mercur a dus la diminuarea volumului planetei.
Pe măsură ce interiorul s-a contractat, straturile exterioare de rocă au fost nevoite să se adapteze la schimbarea dimensiunii. Astfel au apărut crăpături și formațiuni asemănătoare unor riduri, vizibile pe suprafața planetei.
Aceste structuri au reprezentat mult timp una dintre principalele dovezi că Mercur s-a micșorat de-a lungul existenței sale.
Mercur ar fi pierdut până la 14,5 mile din diametru
Noua cercetare, publicată pe 10 septembrie în revista Geophysical Research Letters, sugerează că Mercur ar fi trecut printr-o contracție mult mai mare decât estimările anterioare.
Potrivit studiului, planeta s-ar fi micșorat cu până la 30% mai mult decât se credea până acum. În cifre, Mercur ar fi putut pierde până la 14,5 mile, adică aproximativ 23,3 kilometri, din diametrul său de la momentul formării.
Estimările anterioare indicau o reducere a diametrului cu aproximativ 2,5 până la 10 mile, astfel că noua analiză schimbă semnificativ imaginea asupra evoluției planetei.
Cercetătorii consideră că o parte din explicație se află chiar în suprafața extrem de accidentată a lui Mercur.
Craterele și resturile de pe suprafață au ascuns indicii importante
În timp ce Mercur s-a răcit și s-a contractat, planeta a fost bombardată în mod repetat de asteroizi și comete. Impacturile au lăsat în urmă numeroase cratere, depresiuni și cantități de material care au modificat suprafața planetei.
Aceste formațiuni au acoperit, la rândul lor, unele dintre structurile care indică procesul de contracție. Din acest motiv, cercetătorii au putut subestima cât de mult s-a micșorat Mercur în realitate.
Pentru noua analiză, echipa a combinat hărți geologice mai vechi ale planetei cu hărți mai recente, care țin cont de suprafața sa accidentată. Scopul a fost obținerea unei estimări mai precise a procesului prin care Mercur și-a redus dimensiunea.
Rezultatele sugerează că o parte din „ridurile” formate pe măsură ce planeta s-a contractat sunt mai greu de identificat deoarece au fost acoperite sau mascate de modificările produse de impacturile ulterioare.
Ce poate spune contracția despre interiorul lui Mercur
Dimensiunea contracției nu este importantă doar pentru înțelegerea suprafeței planetei. Cercetătorii consideră că ritmul și amploarea procesului pot oferi indicii despre interiorul lui Mercur și despre condițiile existente în perioada în care planeta s-a format.
Gaku Nishiyama, cercetător principal al studiului și specialist în științe planetare la Institutul de Cercetare Spațială al Centrului Aerospațial German din Berlin, a explicat că o contracție mai mare ar putea indica mai multe posibilități legate de structura planetei.
Printre acestea se numără existența unui nucleu metalic mai mare, o cantitate mai redusă de elemente ușoare, precum siliciul, amestecate în nucleul metalic sau o temperatură inițială mai ridicată.
Astfel, modul în care Mercur s-a micșorat poate deveni un indiciu important pentru cercetători atunci când încearcă să înțeleagă ce se află în interiorul planetei și cum a evoluat aceasta.
Cercetătorii avertizează că Mercur s-ar putea să se fi micșorat chiar mai mult
Chiar dacă noua estimare este considerabil mai mare decât cele precedente, autorul principal al studiului a atras atenția că valoarea ar putea fi în continuare o subestimare.
Datele existente de la misiunea NASA MESSENGER, care s-a încheiat în 2015, permit măsurarea unor formațiuni mult mai mici de pe suprafața planetei. Acest lucru limitează posibilitatea de a obține o imagine completă asupra tuturor modificărilor produse de-a lungul timpului.
Tocmai de aceea, cercetătorii așteaptă cu interes noile observații care vor putea fi realizate direct în apropierea planetei.
BepiColombo ar putea aduce răspunsuri importante
O misiune spațială fără precedent ar urma să ofere noi date despre Mercur până la sfârșitul anului 2026. Misiunea BepiColombo, realizată în colaborare de Agenția Spațială Europeană și Agenția Japoneză de Explorare Aerospațială, este programată să ajungă la Mercur după un parcurs început în 2018, când a fost lansată cu o rachetă Ariane 5.
BepiColombo va deveni doar a doua misiune care ajunge să orbiteze Mercur. Cele două vehicule spațiale care fac parte din misiune vor studia modul în care planeta s-a format și a evoluat atât de aproape de Soare.
Noile observații ar putea contribui la clarificarea întrebărilor rămase după analiza datelor MESSENGER și ar putea permite oamenilor de știință să înțeleagă mai bine cât de mult s-a contractat Mercur.
Cea mai mică planetă din Sistemul Solar ascunde încă multe necunoscute
Mercur este doar puțin mai mare decât Luna Pământului, însă particularitățile sale îl fac un obiect important pentru studiul evoluției planetelor. Este cea mai apropiată planetă de Soare și, în același timp, cea mai rapidă, completând o orbită în jurul stelei în aproximativ 88 de zile.
Suprafața sa poartă urmele unei istorii de miliarde de ani, de la formarea sa și răcirea treptată a interiorului până la impacturile repetate produse de asteroizi și comete.
Noua cercetare arată că aceste procese au lăsat o imagine mai complicată decât se credea asupra dimensiunii inițiale a planetei. Dacă estimarea privind o contracție de până la 14,5 mile se confirmă prin observații suplimentare, Mercur ar fi pierdut o parte semnificativă din diametrul pe care îl avea la începutul existenței sale.
Datele care vor fi colectate de BepiColombo ar putea fi esențiale pentru a verifica aceste concluzii și pentru a oferi o perspectivă mai clară asupra interiorului și evoluției celei mai mici planete din Sistemul Solar.
VEZI ȘI – Apple lansează cel mai scump iPhone din istorie. Noul telefon pliabil costă cel puțin 1.999 de lire