O terapie experimentală bazată pe celule imunitare modificate genetic a produs un rezultat remarcabil la un copil de doar 3 ani, diagnosticat cu o formă agresivă de cancer hepatic. După două doze de tratament CAR T, investigațiile nu au mai indicat semne ale bolii, cu excepția unor cicatrici reziduale.
Cazul, prezentat într-un raport publicat în The New England Journal of Medicine, este considerat un pas important în cercetarea terapiilor CAR T împotriva tumorilor solide. Tratamentul a fost administrat în cadrul studiului CARE, primul studiu pe oameni pentru această formă experimentală de terapie CAR T.
Cercetătorii atrag însă atenția că rezultatul trebuie privit cu prudență. Este vorba despre un singur pacient, iar studiul se află într-o fază timpurie. Sunt necesare mai multe date pentru a stabili cât de eficientă și cât de sigură este terapia pentru alți pacienți.
Copilul avea o tumoră hepatică de dimensiuni mari
Atunci când a fost diagnosticat, copilul avea o formațiune în lobul stâng al ficatului care măsura 11,2 centimetri pe 9,6 centimetri pe 7,1 centimetri.
Cancerul se răspândise deja la plămâni, iar medicii aveau indicii că boala ajunsese și la nivelul oaselor.
Copilul a trecut prin trei cure de chimioterapie, iar tumora principală de la nivelul ficatului a fost îndepărtată chirurgical. Au urmat alte două intervenții pentru eliminarea cancerului care se răspândise la plămâni.
În ciuda tratamentelor și operațiilor, boala a revenit rapid. O nouă tumoră a apărut în plămâni, iar evoluția rapidă a cancerului i-a determinat pe medici să îl includă în studiul CARE.
Cum funcționează terapia CAR T
Terapia CAR T este o formă de imunoterapie în care celulele imunitare ale pacientului sunt prelevate și modificate genetic pentru a putea identifica și ataca celulele canceroase.
Până acum, această metodă a demonstrat rezultate importante în special în cazul cancerelor de sânge. Utilizarea sa împotriva tumorilor solide reprezintă o provocare mult mai dificilă.
În cazul copilului, cercetătorii au folosit o formă experimentală numită GPC3-CAR. Tratamentul a fost realizat pornind de la propriile celule T ale pacientului, care au fost modificate pentru a recunoaște glicoproteina 3, cunoscută sub numele de GPC3.
Această proteină este prezentă în cantități mari în cancerele hepatice.
Cercetătorii au modificat suplimentar terapia pentru ca celulele CAR T să producă proteine imunitare numite interleukina-15 și interleukina-21. Scopul acestor modificări a fost de a crește durata de supraviețuire a celulelor CAR T și capacitatea lor de a distruge tumorile, pe baza unor rezultate anterioare obținute în modele preclinice.
Primele rezultate au apărut după prima doză
Copilul a primit două perfuzii cu tratamentul GPC3-CAR.
După prima administrare, medicii au observat un răspuns parțial la tratament. Investigațiile CT au indicat o reducere a bolii, iar nivelul unei proteine numite alfa-fetoproteină din sânge a scăzut.
Alfa-fetoproteina poate indica activitatea tumorii, astfel că reducerea nivelului acesteia a reprezentat un semn încurajator pentru cercetători.
La opt săptămâni după prima administrare, copilul a primit a doua doză de terapie.
Investigațiile efectuate ulterior nu au mai arătat semne ale bolii, în afara unor cicatrici reziduale.
Copilul era încă fără boală după 12 luni
Un an după tratament, copilul nu mai prezenta semne ale bolii.
Rezultatul este cu atât mai important în contextul evoluției pe care o avusese cancerul înainte de includerea în studiul experimental. Boala revenise rapid după chimioterapie și intervențiile chirurgicale, iar cancerul se răspândise deja la alte organe.
David Steffin, medic oncolog pediatru și autor principal al raportului, a declarat că acest caz demonstrează posibilitatea obținerii unui răspuns complet și de durată în cazul unei tumori solide rezistente la chimioterapie, fără toxicitate sistemică și cu tratament administrat în regim ambulatoriu.
Andras Heczey, coautor al studiului și medic oncolog pediatru, a precizat că rezultatele oferă dovezi că aceste celule CAR T noi ar putea reprezenta o metodă sigură și eficientă pentru hepatoblastom și subliniază necesitatea continuării evaluării lor la pacienții cu tumori solide GPC3-pozitive.
De ce este important rezultatul pentru tumorile solide
Rezultatul este urmărit cu atenție deoarece terapia CAR T a avut până acum cea mai mare eficiență în tratarea cancerelor de sânge, în timp ce tumorile solide au reprezentat o provocare pentru această formă de imunoterapie.
În cazul de față, tratamentul experimental a produs remisia unui cancer hepatic solid la un copil care nu răspunsese suficient la terapiile anterioare.
Cancerul hepatic reprezintă, potrivit materialului, a treia cauză principală de deces asociat cancerului la nivel mondial. Din acest motiv, orice progres în dezvoltarea unor noi metode de tratament este considerat important.
Totuși, cercetătorii nu pot trage încă o concluzie generală pe baza acestui caz.
Un singur caz nu poate confirma eficiența terapiei
Deși rezultatul este impresionant, autorii studiului subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare.
Cazul descrie evoluția unui singur pacient, iar terapia se află încă într-o etapă timpurie de evaluare. Nu se știe încă dacă aceleași rezultate vor fi obținute și la alți pacienți și nici cât de sigură și eficientă va fi terapia pe termen mai lung.
Pentru a răspunde acestor întrebări, cercetătorii continuă testarea tratamentului în cadrul studiului CARE, desfășurat la Baylor College of Medicine.
Un studiu clinic similar, numit IMPACT, este derulat prin Seattle Children’s Hospital.
Rezultatele viitoare vor fi esențiale pentru a vedea dacă răspunsul observat la copilul de 3 ani poate fi repetat și la alți pacienți cu tumori solide care exprimă GPC3.
Un început promițător, dar mai sunt multe întrebări
Cazul copilului de 3 ani oferă unul dintre cele mai încurajatoare exemple recente privind utilizarea terapiei CAR T împotriva unei tumori solide. După două administrări ale tratamentului experimental, investigațiile nu au mai indicat prezența bolii, iar copilul era în continuare fără semne ale cancerului la 12 luni.
Pentru cercetători, rezultatul reprezintă o dovadă că terapiile CAR T modificate ar putea avea un rol și în tratarea unor cancere solide, nu doar a cancerelor de sânge.
Drumul către un tratament confirmat este însă mult mai lung. Vor fi necesare rezultatele obținute de la mai mulți pacienți și o monitorizare atentă pentru a determina cât de eficientă și sigură este această abordare.
Deocamdată, cazul reprezintă un început promițător pentru cercetarea unor terapii CAR T destinate tumorilor solide și oferă speranța că această tehnologie ar putea fi evaluată în continuare pentru pacienții care nu mai răspund la tratamentele convenționale.