Douăsprezece state membre NATO, printre care și Regatul Unit, pregătesc lansarea unuia dintre cele mai ambițioase programe militare europene din ultimii ani. Este vorba despre proiectul Deep Precision Strike, un nou sistem de rachete cu rază lungă de acțiune, destinat consolidării capacităților de apărare ale Alianței și întăririi securității pe continentul european.
Planul a fost prezentat de guvernul britanic și urmează să fie discutat în cadrul summitului NATO desfășurat la Ankara, unde liderii statelor participante vor analiza viitorul programului și modul în care acesta va fi implementat în următorii ani, scrie bbc.
Investiții de peste 37 de miliarde de lire sterline
Potrivit informațiilor prezentate de autoritățile britanice, cele 12 țări participante vor investi împreună peste 37 de miliarde de lire sterline, echivalentul a aproximativ 50 de miliarde de dolari, pe parcursul următorului deceniu.
Proiectul este condus de Regatul Unit și are ca obiectiv dezvoltarea unei noi generații de rachete capabile să lovească ținte militare aflate la distanțe foarte mari, cu un grad ridicat de precizie.
Aceste arme sunt considerate printre cele mai avansate aflate în dezvoltare în cadrul NATO și ar urma să ofere aliaților o capacitate sporită de descurajare și reacție în eventualitatea unor amenințări militare.
Rachete capabile să lovească ținte aflate la sute sau chiar peste o mie de kilometri
Conform informațiilor prezentate de Downing Street, noul sistem ar putea lovi ținte situate la aproximativ 300 de kilometri distanță, iar în anumite configurații raza de acțiune ar putea ajunge până la aproape 2.000 de kilometri.
Scopul principal este distrugerea unor obiective militare importante, precum centre logistice, infrastructură strategică sau alte ținte esențiale pentru desfășurarea operațiunilor militare.
Totuși, proiectul se află încă în faza de dezvoltare, iar autoritățile estimează că noul sistem nu va deveni operațional înainte de anii 2030.
Starmer: „Trebuie să construim un NATO european mai puternic”
Premierul britanic Keir Starmer participă la ultimul său summit NATO în calitate de prim-ministru și va conduce reuniunea liderilor implicați în proiect.
Acesta a declarat că inițiativa va contribui la consolidarea cooperării dintre aliații europeni și la întărirea securității Alianței pe termen lung.
„Sunt hotărât să asigur securitatea Regatului Unit și a aliaților noștri. Trebuie să facem un pas înainte pentru a construi un NATO mai puternic și mai european”, a transmis Starmer.
Guvernul britanic a anunțat deja un plan de investiții în apărare în valoare de 300 de miliarde de lire sterline până în anul 2030.
Summitul are loc pe fondul presiunilor privind cheltuielile pentru apărare
Discuțiile de la Ankara au loc într-un moment în care statele membre NATO sunt supuse unor presiuni pentru majorarea bugetelor destinate apărării.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a cerut în repetate rânduri ca aliații europeni să contribuie mai mult la securitatea continentului.
La summitul NATO de anul trecut, majoritatea statelor membre au convenit să aloce până în 2035 un nivel al cheltuielilor pentru apărare și securitate echivalent cu 5% din produsul intern brut.
Londra invocă amenințarea reprezentată de Rusia
Autoritățile britanice susțin că noul proiect este justificat de evoluția situației de securitate din Europa și de activitatea militară intensificată a Rusiei.
Potrivit guvernului de la Londra, avioanele NATO au fost ridicate de peste 700 de ori pentru interceptarea unor aeronave rusești care s-au apropiat de spațiul aerian al Alianței, iar activitatea militară rusă în apropierea apelor teritoriale britanice a crescut cu aproximativ 30%.
Ministrul britanic de Externe, Yvette Cooper, a declarat că noua capacitate de lovire la mare distanță va permite aliaților să atace obiective militare de mare valoare și infrastructura logistică utilizată de armatele adverse.
Oficialul britanic a afirmat că mesajul transmis la summit este unul clar: NATO este mai puternică, mai unită și pregătită să își apere statele membre în fața amenințărilor pe termen lung.
Ucraina cere noi sisteme de apărare
În cadrul summitului, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, le-a solicitat din nou aliaților să accelereze livrarea sistemelor de apărare antiaeriană, necesare pentru a face față intensificării atacurilor rusești.
Guvernul britanic a subliniat că loviturile cu rază lungă executate de armata ucraineană asupra unor centre logistice și obiective militare din Rusia au demonstrat importanța unor astfel de capabilități în desfășurarea conflictelor moderne.
Reacția Kremlinului
Rusia a transmis că va urmări cu atenție concluziile summitului NATO de la Ankara.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Moscova a observat numeroase declarații referitoare la Rusia înaintea reuniunii și a susținut că niciun nou sistem de armament furnizat Ucrainei nu va împiedica Rusia să își continue obiectivele militare.
Lansarea proiectului Deep Precision Strike marchează una dintre cele mai importante inițiative de cooperare militară europeană din ultimii ani și reflectă intenția statelor membre NATO de a investi în tehnologii capabile să răspundă provocărilor de securitate pe termen lung.