O echipă de cercetători de la UCLA a identificat un nou rol potențial al creatinei, supliment cunoscut în special în lumea sportului pentru îmbunătățirea performanței fizice. Potrivit unui studiu publicat în revista iScience, creatina ar putea întări unul dintre cele mai importante mecanisme prin care sistemul imunitar luptă împotriva cancerului, sporind activitatea unor celule-cheie implicate în răspunsul imun. Totuși, cercetătorii subliniază că rezultatele au fost obținute doar în experimente pe șoareci și pe celule umane cultivate în laborator, fără a fi testate până acum pe pacienți.
Cum ar putea ajuta creatina sistemul imunitar
Studiul arată că creatina stimulează activitatea celulelor dendritice, componente esențiale ale sistemului imunitar. Acestea au rolul de a identifica tumorile și de a activa limfocitele T citotoxice, cunoscute și sub denumirea de „killer T cells”, responsabile de distrugerea celulelor canceroase.
Descoperirea completează cercetări anterioare ale aceleiași echipe, care demonstraseră că creatina poate îmbunătăți și funcționarea limfocitelor T implicate în combaterea cancerului.
Potrivit coordonatoarei studiului, Lili Yang, profesor de microbiologie, imunologie și genetică moleculară la UCLA, creatina pare să ofere un sprijin întregii rețele imunitare implicate în lupta împotriva tumorilor, nu doar celulelor care atacă direct cancerul.
O posibilă soluție pentru eficiența redusă a imunoterapiei
Imunoterapia reprezintă una dintre cele mai moderne metode de tratament împotriva cancerului, însă doar aproximativ 20-40% dintre pacienți răspund favorabil la aceste terapii.
Cercetătorii cred că îmbunătățirea funcției celulelor dendritice ar putea crește eficiența imunoterapiei, deoarece acestea coordonează activitatea limfocitelor T și le pregătesc să recunoască și să elimine celulele tumorale.
Ce au descoperit cercetătorii
În cadrul experimentelor, oamenii de știință au analizat celulele dendritice prezente în tumori la șoareci și au observat că acestea folosesc intens un transportor special de creatină, responsabil de introducerea substanței în interiorul celulei.
Pentru a înțelege rolul acestuia, cercetătorii au modificat genetic unele celule dendritice astfel încât să nu mai poată absorbi creatina. Rezultatele au fost clare:
- celulele au supraviețuit mai greu;
- au devenit mai puțin active;
- și-au pierdut din capacitatea de a activa limfocitele T împotriva tumorilor.
În experimentele de laborator, limfocitele T stimulate de aceste celule modificate s-au înmulțit mai puțin și au produs cantități mai mici din moleculele necesare unui răspuns imun eficient.
Creatina a încetinit dezvoltarea tumorilor la șoareci
O altă etapă a studiului a analizat efectele administrării zilnice de creatină la șoareci cu melanom.
Cercetătorii au observat că tumorile au crescut mai lent, iar în interiorul acestora s-a înregistrat un număr mai mare de celule dendritice active. Acestea au produs și cantități crescute de substanțe chimice care atrag alte celule ale sistemului imunitar în zona tumorii.
Analizele au arătat că suplimentarea cu creatină a crescut nivelul de ATP din celulele dendritice. ATP reprezintă principala sursă de energie utilizată de celule, iar nivelurile mai ridicate au permis menținerea mecanismelor inflamatorii necesare activării răspunsului imun.
Cercetătorii compară rolul creatinei cu cel al unei baterii reîncărcabile, care oferă celulelor energia necesară pentru a funcționa eficient chiar și într-un mediu în care tumorile consumă intens resursele disponibile.
Posibil impact asupra vaccinurilor împotriva cancerului
Studiul a inclus și experimente pe celule imunitare umane. În laborator, creatina a crescut activitatea celulelor dendritice utilizate la dezvoltarea vaccinurilor terapeutice împotriva cancerului și le-a îmbunătățit capacitatea de a activa limfocitele T împotriva unor ținte asociate tumorilor.
Autorii studiului consideră că, în viitor, creatina ar putea fi utilizată atât ca supliment pentru pacienții care urmează imunoterapie, cât și în procesul de producere a vaccinurilor bazate pe celule dendritice, pentru a le crește eficiența.
Cercetătorii avertizează: rezultatele nu sunt încă valabile pentru pacienți
Deși concluziile sunt considerate promițătoare, specialiștii avertizează că studiul se află într-o etapă incipientă.
Experimentele au fost realizate exclusiv pe modele animale și pe celule cultivate în laborator, iar eficiența creatinei în tratamentul cancerului la oameni nu a fost demonstrată.
Creatina monohidrat este utilizată de zeci de ani și este considerată, în general, sigură atunci când este administrată în dozele recomandate. Cu toate acestea, cercetătorii subliniază că pacienții diagnosticați cu cancer nu ar trebui să înceapă administrarea niciunui supliment fără recomandarea medicului curant.
Următorul pas: studiile clinice
Echipa de la UCLA intenționează să înceapă studii clinice pentru a verifica dacă suplimentarea cu creatină poate îmbunătăți rezultatele imunoterapiei la pacienții cu cancer.
Până atunci, oamenii de știință atrag atenția că strategia terapeutică descrisă în studiu nu a fost testată pe oameni și nu este aprobată ca tratament împotriva cancerului. Cu toate acestea, descoperirea oferă o nouă direcție de cercetare și ar putea contribui, în viitor, la dezvoltarea unor terapii oncologice mai eficiente.