Industria alimentelor ultraprocesate se confruntă cu o presiune publică tot mai mare în Statele Unite, pe fondul unei dezbateri care nu mai este limitată la comunitatea științifică sau la organizațiile de sănătate publică. Un nou sondaj arată că o majoritate semnificativă a americanilor, indiferent de orientarea politică, susține reglementări mai stricte pentru acest tip de produse.
Potrivit datelor publicate într-un studiu apărut în American Journal of Public Health, aproximativ 77% dintre respondenți susțin introducerea de „etichete de avertizare mari” pe ambalajele alimentelor ultraprocesate. În plus, până la 70% dintre participanți sunt de acord cu interzicerea publicității acestor produse în programele TV destinate copiilor, iar până la 87% susțin testarea de siguranță a aditivilor chimici utilizați în alimente înainte de introducerea lor pe piață, scrie cnn.com.
„Familiile pun întrebări importante despre modul în care alimentele sunt produse, promovate și reglementate și despre cum pot contribui la schimbare”, a declarat Ashley Gearhardt, profesor de psihologie la Universitatea din Michigan și unul dintre autorii studiului.
Campanie publică pentru reducerea consumului de ultraprocesate
Ca răspuns la aceste îngrijorări, un grup de cercetători a lansat o campanie de conștientizare numită „Fed UP!”, care își propune să informeze publicul despre efectele alimentelor ultraprocesate și să ofere instrumente prin care cetățenii pot cere reglementări mai stricte.
Campania include materiale educaționale, explicații științifice, videoclipuri și resurse pentru implicare civică, inclusiv ghiduri pentru a contacta reprezentanții locali sau pentru a influența deciziile școlilor în privința alimentației elevilor. De asemenea, sunt puse la dispoziție studii și analize recente dedicate acestui subiect.
Potrivit cercetătorilor implicați, schimbările sunt întârziate de influența economică a industriei alimentare. Între 1999 și 2020, companiile din sector au cheltuit peste 1,15 miliarde de dolari pentru activități de lobby, mai mult decât industriile tutunului, alcoolului sau jocurilor de noroc în aceeași perioadă.
„De ani de zile există dovezi, dar nu suficientă acțiune din partea autorităților”, a declarat Laura Schmidt, profesor la Universitatea din California, San Francisco. „Nu avem transparență suficientă și nici reguli clare privind aditivii utilizați.”
Riscuri de sănătate și impact pe termen lung
Studiile citate de cercetători indică asocieri între consumul ridicat de alimente ultraprocesate și riscuri crescute pentru sănătate. Chiar și o creștere relativ mică a aportului zilnic din astfel de produse ar putea fi asociată cu un risc semnificativ mai mare de boli cardiovasculare, obezitate și diabet de tip 2.
De asemenea, unele cercetări sugerează legături între consumul acestor alimente și declinul cognitiv sau riscul de demență. În același timp, specialiștii atrag atenția că aceste produse sunt dificil de evitat, având în vedere că reprezintă o parte majoră din oferta supermarketurilor.
Dezbaterea despre responsabilitate
O parte importantă a discuției vizează responsabilitatea industriei alimentare în formarea obiceiurilor de consum. Cercetătorii susțin că produsele sunt concepute astfel încât să fie extrem de atractive, prin combinații de zahăr, grăsimi și aditivi care pot influența comportamentul alimentar.
„Nu este doar o problemă de alegere individuală”, a explicat unul dintre specialiștii citați în studiu. „Aceste produse sunt proiectate pentru a fi greu de evitat și ușor de consumat în exces.”
În acest context, inițiatorii campaniei „Fed UP!” susțin că este momentul ca autoritățile și industria să adopte măsuri mai ferme, inclusiv transparență mai mare, etichetare clară și restricții privind marketingul către copii.
VEZI ȘI – Anafura și aghiasma vindecă