Cei care urmăresc cu atenție calendarul ortodox au întâlnit, probabil, în dreptul anumitor zile, cuvântul„harți”.
Pentru un credincios familiarizat cu rânduielile Bisericii, termenul anunță o zi de dezlegare, în care postul obișnuit este suspendat. Pentru alții însă, apare firesc întrebarea: ce înseamnă, mai exact, „harți” și ce putem mânca într-o asemenea zi?
Răspunsul este simplu: în zilele cu harți nu se postește, fiind îngăduit consumul tuturor alimentelor: carne, lapte și produse lactate, brânză, ouă, pește și celelalte mâncăruri care, în mod obișnuit, sunt oprite în zilele de post.
Totuși, semnificația acestor zile nu se reduce la ceea ce punem în farfurie. Rânduiala lor trebuie înțeleasă în contextul mai larg al vieții liturgice. Biserica alternează perioadele de înfrânare cu cele de bucurie, pregătirea duhovnicească cu sărbătoarea, postul cu dezlegarea. De aceea, zilele cu harți au un rost precis în calendarul ortodox.
Ce înseamnă „harți” în calendarul ortodox?
Termenul „harți” este folosit pentru zilele în care există dezlegare deplină de la post. Cu alte cuvinte, chiar dacă o asemenea zi cade miercurea sau vinerea, zile în care, potrivit rânduielii obișnuite, creștinii ortodocși postesc, postul este suspendat.
Este importantă această precizare deoarece „harți” nu înseamnă doar o dezlegare la un anumit aliment. În calendar putem întâlni, în alte împrejurări, mențiuni precum „dezlegare la pește”, „dezlegare la untdelemn și vin” și altele. În cazul zilelor cu harți vorbim însă despre dezlegare la toate alimentele.
Așadar, într-o zi cu harți putem consuma carne, ouă, lapte, brânză și alte produse lactate, precum și pește, fără a încălca rânduiala alimentară a postului.
Aceasta nu înseamnă însă că Biserica îndeamnă la excese. Libertatea de a consuma toate alimentele nu trebuie confundată cu lipsa măsurii. Cumpătarea rămâne o virtute creștină atât în post, cât și în zilele de sărbătoare.
De ce există zile cu harți?
Zilele cu harți nu au fost așezate întâmplător în calendar. Ele sunt legate, în principal, de două realități ale vieții bisericești.
Pe de o parte, există zile cu harți pentru a prelungi bucuria unei mari sărbători. Creștinismul nu este numai asceză și înfrânare, ci și bucurie. După marile praznice, Biserica ne cheamă să continuăm să trăim duhovnicește lumina evenimentului sărbătorit.
Pe de altă parte, anumite zile cu harți îi pregătesc pe credincioși pentru apropierea unei perioade mai lungi de post. Rânduiala bisericească este una pedagogică: omul nu este trecut întotdeauna brusc de la alimentația obișnuită la o perioadă îndelungată de nevoință, ci există etape de pregătire.
De aceea, harți trebuie privit nu ca o „pauză de la credință”, ci ca parte a aceleiași rânduieli duhovnicești din care face parte și postul.
Când întâlnim zile cu harți în timpul anului?
Calendarul bisericesc cuprinde mai multe perioade în care postul de miercuri și vineri este suspendat.
Între Nașterea și Botezul Domnului
Una dintre cele mai cunoscute perioade cu harți este cea de după Nașterea Domnului, până în apropierea sărbătorii Botezului Domnului.
După săptămânile Postului Nașterii Domnului, creștinii intră în bucuria praznicului Crăciunului. Caracterul festiv se prelungește și în zilele următoare, iar rânduiala alimentară exprimă această bucurie.
Există însă o precizare importantă: Ajunul Bobotezei, 5 ianuarie, este zi de post, având propria rânduială liturgică și ascetică. Prin urmare, perioada de sărbătoare nu trebuie interpretată ca o suspendare fără excepție a oricărei forme de post până la Bobotează.
Săptămâna de după Duminica Vameșului și a Fariseului
La începutul perioadei Triodului întâlnim o săptămână cu harți după Duminica Vameșului și a Fariseului.
Aceasta face parte din pregătirea pentru Postul Mare. Alegerea nu este lipsită de semnificație. Evanghelia acestei duminici avertizează asupra mândriei celui care se laudă chiar și cu faptele sale religioase: „postesc de două ori pe săptămână”, spune fariseul.
Biserica nu minimalizează postul, ci ne arată că el trebuie însoțit de smerenie. Postul fără rugăciune, pocăință, milostenie și smerenie riscă să devină o simplă performanță alimentară.
Săptămâna Luminată
După marele praznic al Învierii Domnului, întreaga Săptămână Luminată este una de bucurie.
Credincioșii au trecut prin cele șapte săptămâni ale Postului Mare și prin intensitatea duhovnicească a Săptămânii Sfintelor Pătimiri, iar acum Biserica vestește neîncetat biruința lui Hristos asupra morții.
De aceea, în Săptămâna Luminată este harți, inclusiv miercurea și vinerea. Dezlegarea alimentară exprimă și ea caracterul cu totul deosebit al acestei perioade pascale.
Săptămâna de după Pogorârea Duhului Sfânt
O altă perioadă cu harți este săptămâna care urmează praznicului Pogorârii Duhului Sfânt, cunoscut popular drept Rusaliile.
Și aici avem de-a face cu prelungirea bucuriei unei mari sărbători. Totodată, această săptămână precede începutul Postului Sfinților Apostoli Petru și Pavel.
Astfel, din nou, calendarul ne arată alternanța dintre sărbătoare și nevoință: mai întâi bucuria praznicului, apoi revenirea la rânduiala postului.
De unde vine cuvântul „harți”?
Originea termenului este mai puțin cunoscută și destul de interesantă.
Din punct de vedere etimologic, cuvântul „harți” este pus în legătură cu o prescurtare neogreacă a termenului „άρτγιβούρτγι”, provenit din forma armeană „araciavorat”, denumire referitoare la un post premergător Păresimilor.
În tradiția armeană, acesta se încheia în sâmbăta Sfântului Serghie (Sarchis), cu aproximativ două săptămâni înainte de Postul Paștilor, motiv pentru care este întâlnită și denumirea de postul Sfântului Serghie.
Pentru credinciosul de astăzi, mai importantă decât istoria lingvistică a termenului este semnificația pe care acesta a dobândit-o în calendar: atunci când întâlnim mențiunea „harți”, știm că rânduiala postului este suspendată pentru ziua sau perioada respectivă.
Putem mânca orice în zilele cu harți?
Din perspectiva rânduielii alimentare, da. Dacă în calendar este menționat „harți”, pot fi consumate toate categoriile obișnuite de alimente.
Așadar, putem avea la masă carne și preparate din carne, lapte, iaurt, unt și alte lactate, brânzeturi, ouă sau pește. Nu este necesar să păstrăm miercurea ori vinerea regimul alimentar specific postului dacă respectivele zile sunt marcate cu harți.
Dar această dezlegare nu trebuie transformată într-un pretext pentru îmbuibare. Creștinul este chemat la măsură permanent, nu numai atunci când postește.
Există o diferență esențială între a primi cu bucurie dezlegarea rânduită de Biserică și a considera sărbătoarea drept justificare pentru exces. Bucuria creștină este una luminoasă și cumpătată.
Zilele cu harți ne ajută să înțelegem rostul postului
Poate că tocmai existența acestor zile ne ajută să înțelegem ce este, de fapt, postul creștin.
Dacă scopul vieții duhovnicești ar fi simpla renunțare la carne, lapte sau ouă, atunci zilele cu harți ar părea greu de explicat. Dar postul alimentar este un mijloc, nu un scop în sine. Prin el învățăm înfrânarea, ne intensificăm rugăciunea, ne îndreptăm atenția către suflet și încercăm să devenim mai sensibili la nevoile aproapelui.
În același timp, atunci când Biserica sărbătorește, credinciosul este chemat să participe la bucuria ei.
De aceea, calendarul ortodox nu este o simplă listă cu „ce avem voie” și „ce nu avem voie” să mâncăm. El exprimă ritmul vieții Bisericii: post și sărbătoare, pocăință și bucurie, pregătire și împlinire.
Zilele de harți înseamnă dezlegare, nu exces
Atunci când vedem în calendar mențiunea „harți”, trebuie să știm că este vorba despre o zi în care postul este suspendat. Chiar dacă este miercuri sau vineri, putem consuma carne, lapte, brânză, ouă, pește și celelalte alimente care sunt oprite în mod obișnuit în zilele de post.
Dar adevărata semnificație a zilelor cu harți se descoperă atunci când privim dincolo de meniu. Ele sunt rânduite fie în legătură cu bucuria marilor sărbători, fie în cadrul pregătirii pentru perioade importante de post.
În felul acesta, Biserica ne învață și înfrânarea, și bucuria, fără a le pune una împotriva celeilalte. Există vreme pentru post și există vreme pentru sărbătoare, iar amândouă pot deveni prilejuri de apropiere de Dumnezeu.
Prin urmare, în zilele cu harți putem pune pe masă toate alimentele, dar fără să uităm un lucru esențial: dezlegarea de la post nu este dezlegare de la cumpătare, rugăciune, recunoștință și grija față de aproapele nostru.