Bulgaria ar putea deveni următorul stat membru al Uniunea Europeană care să complice eforturile blocului comunitar privind politica externă și sprijinul pentru Ucraina, însă analiștii avertizează că o astfel de comparație cu Viktor Orbán și Ungaria este, cel puțin deocamdată, exagerată.
Discuțiile au apărut în contextul ascensiunii unei noi majorități parlamentare la Sofia și al posibilei consolidări a influenței politice a lui Rumen Radev, o figură politică importantă care a condus anterior țara în calitate de președinte timp de două mandate. Noul său proiect politic, construit recent din mai multe formațiuni de stânga, promovează un discurs economic populist, critic la adresa Occidentului și marcat de nostalgii față de perioada comunistă, notează The Moscow Times.
Deși unele voci din spațiul european se tem că Bulgaria ar putea adopta o linie similară cu cea a guvernului de la Budapesta, analiștii subliniază că diferențele sunt semnificative. Spre deosebire de Orbán, cunoscut pentru un proiect politic ideologic bine definit și pentru strategia sa de confruntare cu Bruxelles-ul, Radev este perceput mai degrabă ca un lider pragmatic, iar direcția sa politică pe termen lung rămâne neclară.
În calitate de președinte, Radev a criticat sprijinul militar acordat Ucrainei și a pus sub semnul întrebării decizii majore privind politica de apărare și integrarea euro, inclusiv achiziția de avioane F-16 și aderarea la zona euro. Totuși, pozițiile sale au fost adesea interpretate ca reflectând mai degrabă calcule interne decât o orientare geopolitică fermă.
Noua formațiune politică aflată în centrul puterii reunește mai multe grupuri de stânga și naționaliste, inclusiv susținători ai unor partide cu discurs dur, precum VMRO – Mișcarea Națională Bulgară, ceea ce a alimentat îngrijorări în unele capitale europene. Totuși, sprijinul electoral pentru acest curent reflectă și o nemulțumire generală față de vechile partide, mai degrabă decât o orientare clară spre Rusia.
Datele sociologice arată o imagine mai nuanțată: deși Bulgaria rămâne una dintre cele mai pro-ruse societăți din UE, tendința s-a diminuat semnificativ după 2022, iar aproximativ jumătate dintre cetățeni susțin în continuare orientarea pro-UE și NATO.
Un alt factor important este dependența economică a Bulgariei de fondurile europene, care reprezintă o componentă esențială a bugetului național. Această realitate limitează considerabil spațiul de manevră al oricărui guvern de la Sofia în relația cu Bruxelles-ul, în special în contextul mecanismelor europene privind statul de drept.
Experiența Ungariei arată că un lider poate intra în conflict cu instituțiile europene, însă și că astfel de strategii au costuri politice și financiare semnificative. În cazul Bulgariei, experții consideră că Uniunea Europeană este astăzi mai pregătită să reacționeze ferm la eventuale derapaje, ceea ce reduce șansele apariției unui nou blocaj instituțional de tip „Orbán”.
În același timp, instabilitatea politică internă rămâne o constantă la Sofia, cu mai multe guverne și alegeri anticipate în ultimii ani, ceea ce face dificilă consolidarea unei direcții politice coerente pe termen lung.
Concluzia analiștilor este că, deși există elemente de incertitudine și potențiale tensiuni între Bulgaria și instituțiile europene, scenariul unei „noi Ungarii” în interiorul UE este, cel puțin în prezent, puțin probabil. Evoluția viitoare va depinde în mare măsură de capacitatea noii conduceri de a echilibra presiunile interne cu angajamentele europene și de modul în care va fi gestionată relația cu Bruxelles-ul într-un context geopolitic deja tensionat.
VEZI ȘI – Alertă pe mare: trei pacienți suspecți de hantavirus evacuați de pe nava morții