Milioane de oameni din întreaga lume lucrează noaptea pentru ca spitalele, serviciile de urgență, fabricile, transporturile și alte domenii esențiale să funcționeze fără întrerupere. Însă tot mai multe cercetări arată că organismul plătește un preț ridicat pentru această adaptare la un program opus ritmului biologic natural.
O analiză a celor mai recente studii din domeniul somnului sugerează că munca în schimbul de noapte este asociată cu un risc mai mare de boli cardiovasculare, diabet, anumite tipuri de cancer și chiar demență. În același timp, oamenii de știință încearcă să afle dacă modificarea modului în care dorm angajații care lucrează în ture poate reduce o parte dintre aceste efecte, scrie bbc.
Ce se întâmplă în organism atunci când somnul este perturbat
Potrivit specialiștilor, somnul nu înseamnă doar odihnă. În timpul nopții, creierul consolidează informațiile acumulate peste zi, procesează emoțiile, contribuie la rezolvarea problemelor și susține funcționarea sistemului imunitar. Tot atunci are loc și refacerea țesuturilor musculare.
Profesorul Russell Foster, cercetător în domeniul somnului la Universitatea Oxford, afirmă că somnul trebuie privit la fel de important ca alimentația sau exercițiile fizice, fiind unul dintre pilonii esențiali ai sănătății.
Una dintre cele mai importante descoperiri din ultimii ani este existența sistemului glimfatic, mecanismul prin care creierul elimină substanțele reziduale acumulate în timpul stării de veghe. Cercetătorii cred că perturbarea repetată a acestui proces ar putea avea consecințe pe termen lung asupra sănătății neurologice.
Legătura dintre lipsa somnului și riscul de demență
Profesorul Hugh Markus, neurolog la Universitatea Cambridge, împreună cu studentul la medicină Yutong Chen, au analizat imagistic cerebrală provenită de la peste 40.000 de persoane incluse în baza de date UK Biobank.
Potrivit cercetătorilor, persoanele la care sistemul de eliminare a reziduurilor din creier funcționa mai puțin eficient au prezentat, în anii următori, un risc semnificativ mai mare de a dezvolta demență.
Printre substanțele eliminate în timpul somnului se numără proteinele amiloid și tau, care sunt asociate cu boala Alzheimer. Cercetările arată că inclusiv o singură noapte fără somn poate crește nivelul proteinei amiloid în lichidul care înconjoară creierul.
Totuși, specialiștii subliniază că relația dintre somn și demență este complexă. Ei atrag atenția că factori precum hipertensiunea arterială, diabetul, fumatul și bolile cardiovasculare rămân elemente importante care influențează riscul apariției bolii.
Studiu pe peste 13.000 de persoane
Un studiu realizat în Suedia de cercetătorii de la Institutul Karolinska a urmărit timp de până la 41 de ani peste 13.000 de persoane care au lucrat în schimburi, inclusiv în ture de noapte.
Rezultatele au indicat că persoanele care au lucrat în schimburi în perioada de mijloc a vieții au prezentat un risc cu 36% mai mare de a dezvolta demență, iar probabilitatea a crescut odată cu numărul anilor petrecuți în acest tip de program.
Posibile efecte asupra inimii și metabolismului
Consecințele nu se limitează însă la sănătatea creierului.
O analiză care a inclus 35 de studii a arătat că reducerea somnului la aproximativ patru ore și jumătate pe noapte, timp de cel puțin trei nopți consecutive, determină o activare crescută a sistemului imunitar și favorizează inflamația cronică, un factor asociat cu bolile cardiovasculare.
În plus, lipsa somnului determină creșterea nivelului de cortizol, hormonul stresului, ceea ce poate favoriza rezistența la insulină și apariția diabetului. Cercetătorii atrag atenția că obiceiul de a consuma frecvent gustări bogate în zahăr în timpul turelor de noapte poate agrava aceste efecte.
Munca de noapte și riscul de cancer
Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC), parte a Organizației Mondiale a Sănătății, clasifică munca în schimbul de noapte drept „probabil cancerigenă pentru oameni”.
Clasificarea se bazează pe dovezi care sugerează existența unor legături cu cancerul de sân, prostată, colon și colorectal.
O posibilă explicație este perturbarea ritmului circadian, care influențează producția de melatonină, hormon implicat în reglarea somnului și despre care se crede că are și proprietăți de protecție împotriva dezvoltării tumorilor.
Cercetătorii analizează dacă somnul împărțit în două perioade poate fi o soluție
În paralel cu studiile privind efectele muncii în ture, oamenii de știință încearcă să identifice modalități prin care acestea pot fi reduse.
Dr. Line Victoria Moen, cercetător la Institutul Național de Sănătate Ocupațională din Norvegia, studiază modul în care dorm angajații care lucrează în schimburi în nordul țării, în apropierea Cercului Polar.
Analizând datele colectate cu ajutorul unor dispozitive care monitorizează somnul, cercetătoarea a observat că mulți dintre acești angajați nu dorm într-o singură perioadă după terminarea turei de noapte. Ei dorm câteva ore dimineața, se trezesc, iar apoi mai dorm încă o perioadă după-amiaza.
Acest model este cunoscut drept somn bifazic, adică împărțirea somnului în două intervale distincte pe parcursul a 24 de ore.
Un tipar care exista și înainte de apariția iluminatului artificial
Istoricul Roger Ekirch, de la Virginia Tech, susține că somnul în două etape era modul obișnuit în care dormeau oamenii înainte de apariția iluminatului artificial.
Potrivit cercetărilor sale, în Europa preindustrială oamenii mergeau la culcare devreme, se trezeau pentru aproximativ o oră în mijlocul nopții, după care reveneau la ceea ce numeau „al doilea somn”.
La rândul său, profesorul Russell Foster afirmă că experimentele realizate în laborator sugerează că organismul uman poate reveni în mod natural la acest model atunci când este expus unor perioade lungi de întuneric.
Sunt necesare cercetări suplimentare
Dr. Moen subliniază că în prezent există puține studii care să compare în mod riguros eficiența somnului bifazic în cazul angajaților care lucrează în schimburi.
Obiectivul cercetării este elaborarea unor recomandări medicale clare care să îi ajute pe acești oameni să își organizeze mai bine odihna și să reducă efectele negative ale muncii de noapte.
Până atunci, specialiștii consideră că somnul trebuie tratat ca o componentă esențială a sănătății, iar în cazul persoanelor care lucrează în ture este importantă găsirea unor strategii care să permită o recuperare cât mai eficientă, în acord cu limitele impuse de ritmul biologic al organismului.
VEZI ȘI – Ce faci când cineva este nervos?