Un vaccin utilizat pentru protecția împotriva zonei zoster ar putea fi asociat cu un risc mai mic de apariție a unor probleme cardiovasculare, potrivit unei cercetări realizate de oameni de știință de la Universitatea Oxford. Studiul, publicat în revista Nature Medicine, a comparat două tipuri de vaccin împotriva herpesului zoster și a identificat diferențe importante în ceea ce privește riscul unor afecțiuni cardiovasculare.
Cercetătorii au ajuns la concluzia că vaccinul recombinant împotriva zonei zoster pare să fie asociat cu o protecție cardiovasculară mai bună decât vaccinul viu atenuat. Cel din urmă a fost retras din Statele Unite în 2020, în principal din cauza eficienței sale mai reduse și a faptului că protecția oferită de acesta scădea într-un ritm mai rapid.
Rezultatele nu demonstrează însă că vaccinul recombinant previne în mod direct bolile cardiovasculare. Autorii subliniază că observațiile trebuie confirmate prin studii clinice și cercetări care să explice mecanismele biologice implicate.
Diferențe importante între cele două tipuri de vaccin
Pentru a analiza posibilul efect cardiovascular, cercetătorii de la Oxford au profitat de schimbarea vaccinului utilizat împotriva zonei zoster. În Statele Unite, vaccinul viu atenuat a fost înlocuit cu vaccinul recombinant.
Oamenii de știință au realizat astfel un fel de „experiment natural”, analizând date provenite din dosarele medicale electronice ale unor adulți cu vârsta de peste 60 de ani.
Prima categorie a inclus 36.460 de persoane care au primit vaccinul viu atenuat între aprilie și septembrie 2017. Un al doilea grup, de aceeași dimensiune, a fost format din 36.460 de persoane care au primit vaccinul recombinant în perioada aprilie-septembrie 2018.
Cercetătorii au urmărit ulterior evoluția celor două grupuri timp de șapte ani și au comparat apariția unor evenimente cardiovasculare și riscul de deces.
Riscuri cardiovasculare mai mici în grupul vaccinat cu varianta recombinantă
Analiza datelor a indicat că persoanele care au primit vaccinul recombinant au avut, în următorii șapte ani, un risc mai mic de a muri sau de a suferi anumite evenimente cardiovasculare decât cele care primiseră vaccinul viu atenuat.
Diferențele au variat în funcție de afecțiunea analizată.
Pentru boala cardiacă ischemică, reducerea riscului a fost de 10%. În cazul insuficienței cardiace, diferența a ajuns la 12%, în timp ce pentru fibrilația atrială reducerea riscului a fost de 7%.
Cercetătorii au identificat, de asemenea, o diferență în cazul accidentului vascular cerebral ischemic. Bărbații care primiseră vaccinul recombinant au avut un risc cu 12% mai mic de a suferi un astfel de eveniment.
Per ansamblu, protecția observată pentru diferitele afecțiuni cardiovasculare analizate s-a situat între 7% și 12%.
Este important însă că aceste cifre reprezintă diferențe observate între cele două grupuri de persoane vaccinate și nu demonstrează că vaccinul recombinant este cauza directă a reducerii riscului cardiovascular.
De ce au ales cercetătorii să compare două grupuri vaccinate
Unul dintre aspectele importante ale studiului este modul în care a fost concepută comparația.
O cercetare care ar compara persoane vaccinate cu persoane care nu au primit niciun vaccin ar putea fi influențată de ceea ce oamenii de știință numesc „healthy vaccinee bias”, adică tendința persoanelor care se vaccinează în mod regulat de a avea, în medie, o stare de sănătate mai bună sau comportamente asociate cu un stil de viață mai sănătos.
Pentru a reduce această problemă, cercetătorii au comparat două grupuri formate din persoane care au primit vaccin împotriva zonei zoster, dar au primit versiuni diferite ale acestuia.
Astfel, analiza a urmărit diferențele dintre beneficiarii vaccinului viu atenuat și cei ai vaccinului recombinant, după înlocuirea primei variante.
Zona zoster poate avea și consecințe grave
Zona zoster este provocată de reactivarea virusului varicelo-zosterian și poate produce o erupție dureroasă, caracterizată prin apariția unor vezicule.
Boala nu se limitează însă întotdeauna la erupția cutanată. Zona zoster poate fi urmată de complicații persistente, printre care afectarea nervilor, pierderea auzului sau a vederii și encefalita, o inflamație a creierului.
Cercetări anterioare au sugerat, de asemenea, existența unei legături între zona zoster și formarea unor cheaguri de sânge în apropierea creierului și inimii. Astfel de probleme pot contribui la apariția unor evenimente grave, inclusiv infarct miocardic, accident vascular cerebral și cheaguri de sânge în vene.
Acest context reprezintă unul dintre motivele pentru care cercetătorii sunt interesați de posibilele efecte ale vaccinării dincolo de protecția împotriva infecției și a complicațiilor sale directe.
Mecanismul prin care vaccinul ar putea proteja inima nu este încă explicat
Una dintre principalele întrebări rămase fără răspuns este motivul pentru care vaccinul recombinant ar putea fi asociat cu un risc cardiovascular mai redus.
Autorii studiului precizează că mecanismele biologice care stau la baza acestor observații trebuie încă investigate experimental.
O posibilă explicație menționată de cercetători este că vaccinul recombinant ar putea produce modificări la nivelul sistemului imunitar și al endoteliului, stratul de celule care căptușește vasele de sânge. Aceste modificări ar putea avea un efect protector asupra sistemului cardiovascular.
Deocamdată, însă, această explicație rămâne o ipoteză care necesită cercetări suplimentare.
Rezultatele trebuie confirmate prin alte studii
Cercetătorii de la Oxford atrag atenția asupra faptului că descoperirile sunt importante, dar nu reprezintă o dovadă definitivă a unui efect cardiovascular direct al vaccinului recombinant.
În concluziile lucrării, autorii arată că asocierea dintre vaccinul recombinant și un risc mai redus de evenimente cardiovasculare ar trebui confirmată prin studii clinice și cercetări dedicate mecanismelor biologice.
Dacă aceste rezultate vor fi confirmate, implicațiile pentru sănătatea publică ar putea fi importante, având în vedere amploarea bolilor cardiovasculare la nivel mondial.
În prezent, agențiile de sănătate recomandă vaccinul împotriva zonei zoster, cunoscut sub denumirea Shingrix, adulților cu vârsta de 50 de ani și peste.
Studiul de la Oxford aduce astfel o perspectivă suplimentară asupra vaccinării împotriva zonei zoster. Dincolo de protecția împotriva unei boli dureroase și a complicațiilor sale, cercetătorii investighează acum dacă tipul de vaccin utilizat ar putea fi asociat și cu diferențe în ceea ce privește riscul cardiovascular. Pentru a stabili dacă această legătură reprezintă un efect real și care ar fi mecanismul din spatele ei, sunt însă necesare cercetări suplimentare.