Președintele Klaus Iohannis a abordat tema candidaturii sale pentru funcția de secretar general NATO în cadrul discuțiilor de la Summitul celor Trei Mări desfășurat la Vilnius. Acesta a subliniat că o astfel de decizie se va lua prin consens, în urma unor negocieri diplomatice, adăugând că acest proces va necesita timp.
Deși nu a oferit detalii specifice despre stadiul sau perspectivele candidaturii sale, declarația președintelui Iohannis sugerează că acesta este în proces de evaluare și consultare cu partenerii internaționali.
„Da, am discutat inclusiv chestiuni legate de NATO și de candidatura mea, însă vreau să clarific aici o chestiune: la NATO nu se va vota niciodată. Deci desemnarea secretarului general se face prin consens, iar consensul se obține prin negociere de tip diplomatic, discuții între lideri și așa mai departe. Deci nu are foarte mult rost să ne uităm la câți au spus, ce au spus, fiindcă, până nu se obține unanimitate, nu se va hotărî absolut nimic și până atunci mai este cale lungă”, a răspuns Klaus Iohannis, întrebat dacă la Vilnius a discutat cu partenerii și despre susținerea candidaturii sale pentru șefia NATO”, a declarat Klaus Iohannis.
De altfel, președintele Iohannis a mai făcut câteva precizări cu privire la cheltuielile României pentru apărare, care au fost mai mici decât cele asumate în fața aliaților NATO. El sugerează că problema respectivă nu trebuie „abordată contabil”.
„Nu este bine să avem abordări contabile, ci să vedem imaginea un pic mai mare. Sunt puține motive principale pentru care alocarea a fost una și cheltuiala a fost alta. Alocarea inițială a respectat angajamentul politic, banii nu s-au putut cheltui așa cum a fost prevăzut din câteva motive, unele ținând de noi, altele nu. Un motiv care nu ține de noi:pur și simplu, lucruri care am vrut să le cumpărăm nu s-au găsit. Este o problemă globală în zona de înzestrare militară: cererea este incomparabil mai mare decât oferta și anumite lucruri pe care ni le-am dorit nu am putut în timpul acesta scurt să le obținem. Al doilea factor au fost dificultățile bugetare și de inflație pe care le-am avut și atunci disponibilitatea, deci banii lichizi nu au existat atunci când cei care se ocupă de înzestrare ar fi vrut să-i cheltuie și în acest fel multe cheltuieli s-au realizat, de fapt, dar nu s-au realizat în anul calendaristic până la 31 decembrie (2023 – n.r.), multe s-au făcut la începutul lui ianuarie și februarie. (2024 – n.r.) De aceea spun că trebuie să facem chiar un calcul contabil, aceste cheltuieli s-au făcut în contul anului ’23, când au fost angajate.
Și, în fine, trebuie să recunoaștem că un factor care a deranjat nu doar înzestrarea și cheltuielile de apărare, ci, la modul general, i-a deranjat și pe români, a fost inflația mare pe care am avut-o anul trecut. Deci cam acestea sunt explicațiile. Cred că e bine de știut că noi am cheltuit foarte mulți bani pe apărare nu ca să cheltuim bani, ci ca să facem România mai sigură”, a declarat Klaus Iohannis.
CITEȘTE ȘI – MIRCEA GEOANĂ, DESPRE POSIBILITATEA CA EL SĂ FIE CANDIDATUL PSD-PNL LA PREZIDENȚIALE