Europa traversează una dintre cele mai dificile perioade climatice din ultimele decenii. În 2026, continentul continuă să se încălzească într-un ritm mult mai rapid decât celelalte continente, iar efectele acestei schimbări sunt resimțite tot mai puternic: valuri de căldură extreme, decese, secetă, incendii de vegetație și fenomene meteorologice severe.
Întreaga planetă se încălzește din cauza acumulării gazelor cu efect de seră provenite în principal din arderea combustibililor fosili. Însă Europa este afectată într-un ritm aparte. Temperaturile de pe continent au crescut cu aproximativ 0,56 grade Celsius pe deceniu începând de la mijlocul anilor 1990, comparativ cu 0,42 grade Celsius în America de Nord, 0,36 grade Celsius în Africa și 0,27 grade Celsius în America de Sud, scrie The Guardian.
În prezent, Europa este cu aproximativ 2,5 grade Celsius mai caldă decât în perioada de dinaintea industrializării, în timp ce încălzirea medie globală este de aproximativ 1,4 grade Celsius.
De ce se încălzește Europa atât de repede
Există mai mulți factori care contribuie la această situație, iar oamenii de știință încearcă încă să determine cât de important este fiecare dintre ei.
Unul dintre motive este legat de faptul că suprafețele terestre se încălzesc mai repede decât oceanele. Europa este, însă, vulnerabilă și din cauza poziției sale geografice și a modificărilor produse în circulația atmosferică.
Apropierea de zona arctică, reducerea suprafețelor acoperite de zăpadă, schimbările în circulația atmosferică și diminuarea poluării atmosferice se numără printre factorii considerați importanți.
Efectele lor nu sunt identice în toate anotimpurile.
Samantha Burgess, reprezentantă a Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene, a explicat că importanța diferiților factori variază în funcție de perioada anului. Apropierea de Arctica are o influență mai importantă în lunile de toamnă și iarnă, în timp ce modificările circulației atmosferice au o relevanță statistică mai mare vara.
Valurile de căldură devin mai frecvente și mai intense
Una dintre cele mai vizibile consecințe ale încălzirii accelerate este schimbarea comportamentului vremii în timpul verii.
Modificările circulației atmosferice deasupra Europei sunt asociate cu apariția unor perioade mai lungi și mai intense de căldură. În iunie 2026, continentul s-a confruntat cu un val de căldură extrem, în timpul căruia o cantitate uriașă de aer foarte cald a rămas blocată sub un așa-numit „dom de căldură”.
Cercetătorii analizează în continuare legătura exactă dintre încălzirea globală și modificările circulației atmosferice. Datele disponibile indică însă existența unor schimbări semnificative ale tiparelor de presiune de la suprafață și ale altor indicatori ai circulației atmosferice.
Potrivit lui Burgess, atunci când sunt analizate perioade de peste 40 de ani, aceste schimbări sunt mai probabil asociate schimbărilor climatice decât variabilității naturale.
Un posibil factor este și modificarea curentului jet, vântul de mare altitudine care influențează puternic vremea din Europa și care, la rândul său, este afectat de creșterea temperaturilor.
Arctica se încălzește cel mai rapid
Un alt element important este reprezentat de Arctica, regiune care se încălzește mai repede decât oricare altă zonă a planetei.
Gheața marină arctică are un rol important în reglarea temperaturilor deoarece suprafața sa albă reflectă o mare parte din radiația solară înapoi în spațiu.
Pe măsură ce gheața se topește, suprafețe mai întunecate ale oceanului sunt expuse. Acestea absorb mai multă căldură, ceea ce contribuie la încălzirea suplimentară și la topirea unei cantități și mai mari de gheață.
Se formează astfel un mecanism care amplifică încălzirea.
Poziția Europei, cu o parte importantă a continentului relativ aproape de Arctica, face ca aceste schimbări să fie relevante și pentru evoluția temperaturilor europene.
Europa pierde și din „protecția” oferită de zăpadă
Un alt factor este reducerea stratului de zăpadă.
În trecut, mari suprafețe ale Europei erau acoperite de zăpadă în timpul iernii. La fel ca gheața arctică, zăpada reflectă radiația solară și contribuie la menținerea unor temperaturi mai scăzute.
Însă suprafața acoperită de zăpadă este în declin.
În martie 2025, suprafața Europei acoperită de zăpadă era cu aproximativ 1,3 milioane de kilometri pătrați sub media perioadei 1991-2020, ceea ce reprezintă o scădere de 31%.
Suprafața pierdută este comparabilă cu suprafața combinată a Franței, Italiei, Germaniei, Elveției și Austriei.
A fost, totodată, al treilea cel mai redus nivel al stratului de zăpadă de când au început înregistrările, în 1983.
Aerul mai curat are și un efect asupra încălzirii
Reducerea poluării atmosferice este, fără îndoială, benefică pentru sănătatea oamenilor. Particulele provenite din poluare contribuie la milioane de decese la nivel mondial, iar reducerea lor reprezintă un obiectiv important de sănătate publică.
Există însă și o consecință climatică mai puțin intuitivă.
Particulele din atmosferă pot reflecta radiația solară, fie direct, fie prin stimularea formării norilor. În acest fel, o parte din energia solară nu ajunge la suprafața Pământului.
Pe măsură ce nivelul poluării atmosferice scade, acest efect de răcire se diminuează. În același timp, gazele cu efect de seră, în special dioxidul de carbon, continuă să rețină căldura în atmosferă.
Prin urmare, aerul mai curat poate face mai vizibil efectul încălzirii provocate de concentrația crescută de gaze cu efect de seră.
Cercetătorii analizează inclusiv posibilitatea ca reducerea poluării să fie legată de creșterea frecvenței anumitor tipare meteorologice de blocaj.
Nu există încă un răspuns clar privind importanța fiecărui factor
Deși cercetătorii au identificat cei patru factori principali, nu există încă o estimare definitivă privind contribuția fiecăruia la încălzirea accelerată a Europei.
Importanța lor diferă în funcție de anotimp și de regiunea analizată.
Încălzirea din timpul iernii a fost deosebit de pronunțată în nordul Europei în ultimele decenii, în timp ce în timpul verii cele mai mari creșteri de temperatură au fost observate în sud-estul continentului.
Oamenii de știință urmăresc aceste evoluții pentru a putea determina mai precis mecanismele care stau la baza ritmului neobișnuit de încălzire al Europei.
Căldura extremă are consecințe asupra oamenilor
Efectele nu se limitează însă la temperaturi record.
Încălzirea accelerată contribuie la intensificarea secetelor și a incendiilor de vegetație și este asociată cu un număr tot mai mare de decese provocate de perioadele de căldură extremă.
În același timp, atmosfera mai caldă poate alimenta fenomene precum ploile intense, furtunile și inundațiile.
Astfel, schimbarea climatică poate însemna simultan perioade mai lungi de secetă și episoade de precipitații extrem de puternice.
Impactul se resimte asupra populației, agriculturii, infrastructurii și economiei, iar problemele sunt așteptate să se agraveze atât timp cât emisiile de gaze cu efect de seră continuă să contribuie la încălzirea planetei.
Europa se află în prima linie a schimbărilor climatice
Datele indică, astfel, o situație clară: Europa se încălzește mai rapid decât orice alt continent, iar 2026 oferă noi exemple ale efectelor acestei evoluții.
Valurile de căldură extreme, reducerea stratului de zăpadă, topirea gheții arctice și modificările circulației atmosferice se suprapun peste creșterea concentrației de gaze cu efect de seră.
Reducerea rapidă a emisiilor de dioxid de carbon și adoptarea unor măsuri care să protejeze populația de efectele temperaturilor extreme sunt considerate esențiale pentru limitarea consecințelor viitoare ale încălzirii.
Problema nu mai ține doar de recorduri de temperatură. Pentru Europa, schimbarea climatică se traduce deja prin riscuri tot mai mari pentru sănătate, mediu și economie.