Ai fost diagnosticat cu sindromul colonului iritabil? Dureri de stomac, balonări, diaree, constipație… pentru foarte multe persoane, este vorba despre ceva care se întâmplă destul de rar. Dar, pentru cei care se confruntă cu sindromul colonului iritabil, este ceva obișnuit. Sindromul colonului iritabil (cunoscut și sub numele de sindromul intestinului iritabil sau colopatie funcțională) afectează între 10 și 20% din populația lumii și reprezintă între 30 și 40% din consultațiile de gastroenterologie. După răceala obișnuită, este una dintre cele mai frecvente cauze de absenteism de la locul de muncă.
Ce cauze are sindromul colonului iritabil?
Multă vreme s-a crezut că sindromul colonului iritabil este psihogenic, adică de origine pur psihologică (celebrul sindrom „Totul este în capul tău”). Astăzi, însă, cauza sa este considerată multifactorială și au fost propuși mai mulți factori primari și secundari:
-Utilizarea repetată a antibioticelor.
-O dietă bogată în carbohidrați.
-Emotivitatea și anxietatea.
-Inflamația intestinală, în special după un episod infecțios, cum ar fi gastroenterita.
-O tulburare a motilității intestinale legată de o reducere a expresiei transportatorilor specifici de recaptare a serotoninei, adică mușchii din peretele intestinului nu se contractă așa cum ar trebui (cunoscut sub numele de „intestin leneș”).
-Hipersensibilitate viscerală.
Cum se poate trata sindromul colonului iritabil?
Rolul probioticelor. În absența unor leziuni, tratamentele medicamentoase nu pot să fie decât paliative. Adică pot atenua simptomele, fără să rezolve cauza. Aici intră cel anti-spasmodice, anti-diareice, laxative, anti-depresive… și se consideră că încă nu există un tratament de referință pentru sindromul colonului iritabil.
Dar, în măsura în care este implicat și echilibrul microbiotei intestinale, cel mai bine ar fi să se consume probiotice, mai ales pentru a se trata durerile abdominale.
Suplimente alimentare
Suplimentele alimentare pot contribui, de asemenea, și ele, la ameliorarea simptomelor sindromului colonului iritabil:
-L-glutamina, un aminoacid, care restabilește integritatea mucoasei intestinale.
-curcumina, o moleculă care se găsește în turmeric și care tinde să reducă inflamația, stimulează secreția biliară și îmbunătățește digestia.
-scorțișoara, care are proprietăți antispastice.
-Bromelaina, o enzimă care se găsește în ananas și care ajută digestia și protejează și repară mucoasa gastrică.
Importanța alimentației și a igienei de viață.
Respectarea unui anumit număr de măsuri de igienă alimentară joacă, de asemenea, un rol important în gestionarea acestui sindrom.
Dieta „Low FODMAP”
Persoanele cu Sindromul Colonului Iritabil observă frecvent o legătură între consumul anumitor alimente și apariția sau agravarea simptomelor lor. Deși în trecut au fost recomandate numeroase diete și restricții alimentare, în prezent se consideră că dieta cu conținut scăzut de FODMAP este cea mai recomandată pentru reducerea tulburărilor legate de acest sindrom.
Termenul FODMAP este un acronim care înseamnă :
F = Fermentabil (fermentat rapid de către bacteriile colonului).
O = Oligozaharide (fructani și galacto-oligozaharide sau GOS)
D = dizaharide (lactoză)
M = Monosacaride (fructoză în exces față de glucoză)
A = And- Și
P = Polioli (sorbitol, manitol, xilitol și maltitol).
În termeni practici, aceasta înseamnă limitarea alimentelor care conțin așa-numitele zaharuri „fermentescibile”. Acești carbohidrați sunt fermentați de bacteriile din colon și provoacă simptome de balonare, gaze și dureri abdominale. Produsele lactate (în special laptele și iaurtul), o serie de fructe (cum ar fi merele, perele și prunele), legumele (în special varza și produsele din varză, prazul, usturoiul și ceapa), grâul, precum și așa-numiții îndulcitori fără zahăr și produsele de cofetărie sunt în special în centrul atenției. Majoritatea preparatelor industriale fac, de asemenea, obiectul unei mari atenționări, având în vedere diverșii aditivi.