Motto: Dacă pentru a trăi trebuie să te târăști, ridică-te și mori! Jim MorrisonOficial, ni se spune că ANAF e prescurtarea de la Agenția Națională de Administrare Fiscală.
Eu cred că următoarea explicație e mai plauzibilă: ANAF= Național Agency for Autohtonous Fucking, adică agenția națională pentru fu*erea autohtonilor (cetățenii români). De ce spun asta? Cei mai mari evazioniști din România sunt unele din marile companii cu capital străin, care își externalizează profitul prin intermediul unor contracte fictive sau supraevaluate, fără că ANAF să-i deranjeze.
De exemplu, o companie cu capital străin care are profit 100 milioane de euro pe an, întocmește un contract de consultanță cu firma mama dintr-un paradis fiscal (sau din țară de origine), prin care firma din România îi plătește firmei mama 99.950.000 de Euro. Astfel rămâne cu un profit de 50.000 de euro pentru care plătește impozit pe profit de 16%, adică 8000 euro. Corect era să plătească 16% din 100.000.000 de euro, adică 16.000.000 de euro. Avem de-aface cu o fraudă? Depinde de contribuabil. Dacă e o firma românească, e fraudă. Dacă e vorba de o multinațională, e optimizare fiscală. Când vorbesc de ANAF, mă refer evident la cei care animă această instituție, la inspectori, la “marii experți”. Când au tăbărât pe firmele grupului Garant, aproape orice operațiune a fost considerată fraudă. La fel pățesc și celelalte persoane fizice sau juridice române. De ce nu se ating de multinaționalele cu capital străin? De ce acest dublu standard, de ce această discriminare? Nu suntem toți egali în față legii? Explicația e simplă, lungimea lesei nu le permite. Ambasadele transmit politicienilor români de rang înalt de cine să nu se atingă, aceștia transmit președintelui ANAF, acesta mai departe către șefii și ,,marii experți“ din instituție. Vreau să văd și eu un inspector care are demnitatea și verticalitatea să încalce “cutuma” și să controleze la sânge o multinațională. Alo, “marii experți”, se aude? N-ai să vezi așa ceva. De ce? Frică că-și pierd calduțul job. Așa că, multinaționalele sunt lăsate în pace, iar pe români, nu numai că îi controlează la sânge, dar le caută și nod în papură. Să fie din cauza că ei, inspectorii, nu sunt în stare să producă bani și atunci fac în așa fel încât ,,să moară și capra vecinului”? Sigur că în subconștientul lor își dau seama că fac un compromis rușinos cu profesia lor, însă caracterul multora dintre ei s-a pervertit deja. Demnitatea și verticalitatea sunt rarități. Dacă antreprenorul român și românii în general ar avea “sânge în instalație” și ar protesta lucrurile s-ar schimbă în bine rapid, dar din păcate se merge pe zicala întipărită deja în ADN-ul românilor “capul plecat, sabia nu-l taie”. Așa că ardeți-i pe români până dau faliment sau pleacă toți din țară și rămâneți doar voi, bugetarii. Articol preluat integral de aici: dulea-virgil.ro