Autoritățile din Rusia au ratat pentru a treia oară vânzarea unei participații majoritare la unul dintre cei mai importanți producători de aur din țară, după ce singurul potențial cumpărător a fost eliminat din procesul de licitație.
Este vorba despre o participație de 67,2% din Yuzhuralzoloto Group of Companies (YUGK), un activ evaluat inițial la aproximativ 162 miliarde de ruble (circa 2,25 miliarde de dolari). Statul rus a încercat începând din luna mai să vândă pachetul, însă fiecare tentativă a eșuat, scrie The Moscow Times.
Prima licitație, din 18 mai, nu a atras niciun ofertant. A doua încercare, pe 26 mai, a avut un singur interesat, însă acesta a fost descalificat înainte de a putea participa. La a treia rundă, potrivit informațiilor de pe portalul federal de licitații și relatărilor din presa rusă precum Kommersant, singurul potențial cumpărător, Mikhail Pimulin, a fost de asemenea exclus după ce nu a depus la timp garanția minimă cerută pentru participare.
Depozitul necesar pentru înscriere era de 32,4 miliarde de ruble (aproximativ 450 milioane de dolari), adică 20% din prețul de pornire, iar pasul de licitație fusese stabilit la 3,2 miliarde de ruble.
Pimulin a declarat pentru RBC că întârzierea plății ar fi fost cauzată de dificultăți tehnice, subliniind totodată dimensiunea foarte mare a sumei cerute.
Activele YUGK au fost preluate de stat în iulie anul trecut, în contextul unor acuzații potrivit cărora fostul proprietar, omul de afaceri și parlamentar regional Konstantin Strukov, ar fi folosit poziția sa politică pentru a controla ilegal compania.
Cazul se înscrie într-un val mai amplu de preluări de companii private de către statul rus după invazia la scară largă a Ucrainei, fenomen pe care unii analiști îl descriu drept o „linie de producție” a confiscărilor, cu efecte negative asupra climatului investițional și încrederii mediului de afaceri.
În esență, eșecul repetat al statului rus de a vinde pachetul majoritar din Yuzhuralzoloto Group of Companies scoate la iveală mai mult decât o simplă problemă administrativă de licitație. El indică o combinație de factori economici și de încredere care afectează piața de capital din Rusia într-un moment deja tensionat.
Pe de o parte, prețul uriaș al activului și condițiile stricte de participare la licitație — inclusiv depozitul de sute de milioane de dolari — limitează drastic numărul potențialilor cumpărători. În practică, asta transformă o privatizare majoră într-un proces accesibil unui cerc foarte restrâns, ceea ce crește riscul de blocaj sau eșec, exact cum s-a întâmplat în toate cele trei încercări.
Pe de altă parte, contextul mai larg este esențial. Activele YUGK au fost confiscate de stat în urma unor acuzații de abuz de putere împotriva fostului proprietar Konstantin Strukov, iar acest caz nu este izolat. După invazia Ucrainei, statul rus a preluat numeroase companii private, ceea ce a creat o percepție de risc ridicat pentru investitori, atât interni, cât și externi. Această tendință reduce apetitul pentru achiziții strategice, chiar și atunci când activele sunt valoroase.
În acest context, seria de licitații eșuate nu este doar un incident punctual, ci un semnal mai larg despre dificultatea statului de a converti activele confiscate în venituri reale. Mai mult, ea reflectă o tensiune structurală: dorința de centralizare și control economic a statului se lovește de realitatea unei piețe care devine tot mai precaută, mai puțin lichidă și mai puțin atractivă.
Dacă această tendință continuă, efectul pe termen lung ar putea fi o depreciere indirectă a valorii activelor strategice și o deteriorare a încrederii în mediul investițional, ceea ce face ca astfel de vânzări să fie nu doar dificile, ci potențial ineficiente chiar și atunci când sunt reușite.