Zelenski acuză Rusia de „terorism nuclear”, la 40 de ani de la Cernobîl. Ucraina, lovită din nou de atacuri masive cu drone

Photo of author

By Alexandru Stancu

vladimir putin Rusia și Coreea de Nord: legături și istorie / Volodimir Zelenski / Kiev

Ucraina a marcat duminică împlinirea a 40 de ani de la dezastrul nuclear de la Cernobîl într-un climat tensionat, marcat de noi bombardamente rusești și de avertismente severe lansate de președintele Volodimir Zelenski. Liderul de la Kiev a acuzat Moscova de „terorism nuclear”, susținând că acțiunile Rusiei readuc lumea în pragul unei catastrofe provocate de om.

Declarațiile au fost făcute în contextul în care Rusia a lansat peste 100 de drone în timpul nopții asupra teritoriului ucrainean, atacuri soldate cu moartea a cinci persoane. Potrivit autorităților ucrainene, astfel de lovituri au devenit aproape zilnice de la începutul invaziei din 2022.

În mesajul transmis cu ocazia comemorării tragediei de la Cernobîl, Zelenski a afirmat că războiul purtat de Rusia reprezintă o amenințare directă la adresa securității nucleare globale. El a subliniat că drone rusești survolează frecvent zona centralei și a amintit că una dintre ele a lovit anul trecut structura de protecție construită peste reactorul avariat.

„Lumea nu trebuie să permită continuarea acestui terorism nuclear, iar cea mai bună soluție este oprirea atacurilor iresponsabile ale Rusiei”, a transmis președintele ucrainean.

La evenimentele de comemorare au participat directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, precum și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Oficialul AIEA a atras atenția asupra stării structurii de protecție de la Cernobîl, afectată în urma incidentelor recente.

Grossi a declarat că lucrările de reparație trebuie începute cât mai curând, avertizând că menținerea situației actuale este problematică. Organizația Greenpeace susține că pagubele produse cresc riscul unei scurgeri radioactive și estimează că eventualele reparații la uriașa structură metalică ar putea dura până la patru ani.

Contextul este cu atât mai sensibil cu cât Rusia controlează în prezent centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, ocupată la începutul războiului. Deși unitatea este oprită, Moscova și Kievul se acuză reciproc că pun în pericol siguranța instalației prin atacuri în zonă.

Ucraina a cerut în repetate rânduri sancțiuni împotriva companiei ruse Rosatom, succesoarea ministerului sovietic care administra Cernobîlul în perioada URSS și operator implicat acum la Zaporojie.

Pentru Ucraina, energia nucleară rămâne vitală. Țara dispune de patru centrale nucleare, esențiale pentru alimentarea cu electricitate într-un moment în care infrastructura energetică este lovită constant de atacuri rusești, iar penele de curent sunt frecvente.

Comemorarea de anul acesta readuce în atenție una dintre cele mai mari tragedii industriale din istorie. Explozia reactorului 4 de la Cernobîl, produsă în 1986, a schimbat percepția globală asupra energiei atomice și a avut consecințe devastatoare.

Mii de persoane sunt estimate că au murit din cauza expunerii la radiații, deși numărul exact rămâne disputat. Aproximativ 600.000 de oameni implicați în operațiunile de decontaminare, cunoscuți drept „lichidatori”, au fost expuși la niveluri ridicate de radiații.

Sute de mii de locuitori au fost evacuați, iar zona din jurul centralei a devenit teritoriu interzis, cu orașe abandonate, păduri contaminate și terenuri nelocuibile. În total, suprafețe vaste din nordul Ucrainei și sudul Belarusului au fost afectate pe termen lung.

La patru decenii de la tragedie, Cernobîlul rămâne nu doar un simbol al pericolului nuclear, ci și un nou punct sensibil într-un război care continuă să amenințe stabilitatea întregii regiuni.

VEZI ȘI – Gătește fără grăsimi: 5 trucuri de la un nutriționist de adoptat vara aceasta