„Consumul de mai multe fructe pe zi poate crește activitatea antioxidantă deoarece fructele sunt deosebit de bogate în compuși antiinflamatori, care joacă un rol important în protejarea organismului nostru împotriva bolilor de inimă, diabetului și anumitor forme de cancer și boli intestinale.” Așa începe articolul „Mâncați aceste fructe pentru beneficiile lor antiinflamatorii”, publicat de revista serviciului de sănătate al Universității Harvard. Am întrebat-o pe nutriționista Laura Parada ce părere are despre această propunere.
O relație dinamică între ceea ce mâncăm și ecosistemul intestinului nostru
„Afirmatia de la Harvard este susținută de datele științifice actuale.” Este o recomandare valoroasă pentru că este accesibilă tuturor”, a început nutriționista înainte de a adăuga: „Stabilirea unor linii directoare generale are o importanță considerabilă din punct de vedere al sănătății publice. Ar fi practic imposibil să formulăm recomandări care să țină cont de diversitatea biologică, culturală și clinică a întregii populații dar știința ne permite să aducem două precizări. Prima, este că o mare parte din mecanismele biologice propuse au fost studiate inițial pe modele celulare și animale, chiar dacă unele dintre efectele lor au fost observate și în studii clinice și epidemiologice efectuate pe oameni.
A doua, poate cea mai revelatoare, este că o parte importantă din efectele lor pare să depindă de interacțiunea cu microbiota intestinală. Chiar dacă există și mecanisme directe atribuibile nutrienților și compușilor lor bioactivi.”
Astfel, concluzia ar fi că nu există un „superaliment” universal; există, în schimb, o relație dinamică între ceea ce mâncăm și ecosistemul care locuiește în intestinul nostru. Și mai ales, ceea ce datele științifice evidențiază sistematic nu este puterea unui fruct luat izolat, ci cea a regimului alimentar global. „Ceea ce mâncăm în fiecare zi, în ansamblu, este ceea ce modulează cu adevărat inflamația pe termen lung.”
Acest lucru nu diminuează deloc importanța consumului de fructe în fiecare zi, dimpotrivă. Dar ne amintește că niciun fruct nu funcționează ca un remediu punctual împotriva inflamației. Cheia pentru a observa o îmbunătățire constă în ceea ce punem regulat în farfurie”, reamintește nutriționista. Asta spus, cu condiția să fie consumați regulat, fructele pentru care Harvard dispune de cele mai multe dovezi privind beneficiile lor antioxidante și antiinflamatorii, așa cum a explicat expertul, sunt:
Fructele de pădure (afine, căpșuni, zmeură, mure)
„Sunt bogate în antociani (pigmenți responsabili de culoarea lor). Aceștia ar putea îmbunătăți profilul lipidic, reduce citokinele pro-inflamatorii și modula microbiota intestinală.”
Mărul
„Se distinge prin procyanidinele și quercetina sa.” O parte din efectul său antiinflamator este produsă de microbiotă în timpul fermentării compușilor săi, având beneficii atât sistemice, cât și intestinale.
Fructe cu sâmburi (cireșe, piersici, prune, caise)
„Sunt bogate în proantocianidine și acizi hidroxicinamici.” Efectul lor antioxidant este deosebit de puternic datorită sinergiei dintre compușii lor, și nu datorită unui singur compus în special.”
Citrice (portocală, grepfrut, mandarină, lămâie)
„Componenta lor cea mai caracteristică este constituită din flavonoide (hesperidină și naringenină), dotate cu proprietăți antihipertensive, hipolipidemiante și antiinflamatorii.
Rodie
„Conține punicalagine și acid elagic, pe care microbiota le transformă în urolitine (principalele sale metabolite bioactive).” Ea prezintă un interes deosebit pentru sănătatea intestinală și reducerea markerilor inflamatori legați de riscul cardiovascular.
Strugurii
„Strugurii aduc resveratrol, procianidine și alți polifenoli. Aceștia ar putea contribui la modularea inflamației și la a favoriza o diversitate mai mare a microbiotei intestinale.”