Anii petrecuți la facultate pot fi luați în calcul la stabilirea pensiei, însă recunoașterea lor este condiționată de respectarea unor reguli prevăzute de Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii. Studiile universitare sunt considerate perioade asimilate stagiului de cotizare, dar nu au același statut ca anii în care o persoană a lucrat și a plătit contribuții de asigurări sociale.
Pentru ca perioada studiilor să fie recunoscută, facultatea trebuie să fi fost urmată la zi sau, după caz, cu frecvență și să fi fost finalizată cu diplomă. Prin urmare, simpla înscriere la o facultate sau frecventarea cursurilor fără absolvirea programului nu este suficientă pentru valorificarea perioadei la pensie.
Un aspect important este că anii de facultate nu reduc automat vârsta standard de pensionare și nici nu pot înlocui stagiul complet contributiv. În anumite situații însă, aceștia pot contribui la realizarea celor cinci ani suplimentari de stagiu necesari pentru pensionarea cu până la cinci ani înaintea vârstei standard, fără diminuarea cuantumului pensiei.
Ce condiții trebuie îndeplinite pentru recunoașterea anilor de facultate
Legea pensiilor include studiile universitare în categoria perioadelor asimilate stagiului de cotizare. Sunt vizate cursurile de zi sau, după caz, cele cu frecvență din cadrul învățământului universitar organizat potrivit legii.
Perioada luată în calcul este cea corespunzătoare duratei normale a studiilor respective sau unui ciclu de studii universitare de formare inițială. Pentru recunoașterea acesteia este necesară absolvirea cu diplomă.
În funcție de nivelul studiilor urmate, dovada se poate face prin diplomă, diplomă de licență, diplomă de master sau diplomă de doctor.
Astfel, condiția esențială este ca studiile să fi fost finalizate. O persoană care doar s-a înscris la facultate, dar nu a absolvit-o, nu poate solicita recunoașterea perioadei respective în baza condițiilor prezentate.
Facultatea poate ajuta la pensionarea cu până la cinci ani mai devreme
Una dintre prevederile importante ale Legii nr. 360/2023 se referă la posibilitatea pensionării pentru limită de vârstă cu cel mult cinci ani înainte de împlinirea vârstei standard.
Potrivit explicațiilor oferite pentru Digi24.ro de Cristiana Dumitrescu, director executiv al Casei de Pensii a Municipiului București, această posibilitate îi vizează pe cei care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv, de 35 de ani, și au acumulat încă cinci ani suplimentari de stagiu.
Acești cinci ani suplimentari pot fi formați din perioade contributive, dar și din anumite perioade necontributive sau asimilate recunoscute de legislație. În această categorie pot intra și perioadele corespunzătoare cursurilor de zi din învățământul universitar.
Prin urmare, anii de facultate pot deveni relevanți pentru această formă de pensionare anticipată cu până la cinci ani, dar numai după ce este îndeplinită separat condiția referitoare la stagiul complet contributiv.
Acesta este unul dintre cele mai importante aspecte ale prevederii: anii de facultate nu pot înlocui stagiul complet contributiv de 35 de ani. Ei pot contribui la perioada suplimentară necesară după îndeplinirea acestei condiții.
Persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pot solicita pensionarea cu cel mult cinci ani înaintea vârstei standard, fără aplicarea penalizărilor.
Ce se întâmplă dacă o persoană a terminat mai multe facultăți
Legea prevede reguli și pentru persoanele care au absolvit mai multe programe universitare de același nivel.
Într-o asemenea situație, poate fi recunoscută o singură perioadă de studii, la alegerea solicitantului. Cu alte cuvinte, anii aferenți mai multor facultăți de același nivel nu pot fi cumulați integral pentru a crește perioada recunoscută la pensie.
O altă regulă importantă este cea privind perioadele care se suprapun cu stagiile de cotizare.
Perioadele asimilate, inclusiv anii de facultate, sunt valorificate numai dacă nu se suprapun cu perioade în care persoana a realizat stagiu de cotizare. Dacă cineva a lucrat și a plătit contribuții în timpul facultății, lunile respective nu pot fi luate în calcul de două ori.
Astfel, aceeași perioadă nu poate fi valorificată simultan atât ca stagiu contributiv, cât și ca perioadă asimilată.
Anii de facultate nu devin ani contributivi
Recunoașterea studiilor universitare la stabilirea pensiei nu înseamnă transformarea acestora în perioade pentru care au fost plătite contribuții de asigurări sociale.
Anii de facultate sunt considerați perioade asimilate și pot fi utilizați pentru obținerea unei categorii de pensie în condițiile prevăzute de lege. Ei se adaugă stagiului total, însă nu devin perioade contributive.
De asemenea, studiile nu înlocuiesc anii pentru care persoana trebuia să datoreze sau să achite contribuții de asigurări sociale.
Distincția este importantă mai ales în cazul pensionării cu până la cinci ani înaintea vârstei standard. Pentru acest beneficiu trebuie realizat mai întâi stagiul complet contributiv, iar abia ulterior pot fi luate în calcul perioadele suplimentare prevăzute de lege.
Cum influențează facultatea valoarea pensiei
Studiile universitare recunoscute potrivit legii pot avea efect și asupra cuantumului pensiei.
Potrivit regulii generale menționate în material, pentru fiecare lună eligibilă este acordat un punctaj lunar de 0,25 puncte. Pentru un an complet de studii, cele 12 punctaje lunare sunt însumate, iar rezultatul este împărțit la 12.
Calculul este următorul:
(12 × 0,25) ÷ 12 = 0,25 puncte
Prin urmare, punctajul anual aferent unui an de facultate este de 0,25 puncte.
În funcție de durata studiilor, rezultatele prezentate în material sunt:
- doi ani de facultate – 0,50 puncte;
- trei ani – 0,75 puncte;
- patru ani – 1 punct;
- cinci ani – 1,25 puncte;
- șase ani – 1,50 puncte.
Aceste punctaje se referă la perioadele de studii eligibile potrivit condițiilor prevăzute de lege.
Modul de calcul diferă în funcție de perioada în care au fost făcute studiile
Punctajul nu se stabilește în mod identic pentru toate perioadele istorice. Legea nr. 360/2023 prevede reguli diferite în funcție de momentul în care au fost realizate perioadele necontributive sau asimilate.
Pentru perioadele necontributive sau asimilate care, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, au constituit vechime în muncă utilă la pensie, la determinarea punctajului lunar se utilizează salariul minim pe economie, brut sau net, după caz, ori salariul de bază minim brut pe țară din perioadele respective.
Pentru perioadele asimilate realizate între 1 aprilie 2001 și data intrării în vigoare a Legii nr. 360/2023, la calculul punctajului lunar se utilizează 25% din câștigul salarial mediu brut lunar din perioadele respective.
Așadar, valoarea exactă a perioadei de studii în calculul pensiei depinde și de perioada în care au fost urmate cursurile.
Ce trebuie reținut despre anii de facultate la pensie
Regulile privind recunoașterea studiilor universitare sunt stabilite de Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, adoptată la 29 noiembrie 2023 și publicată în Monitorul Oficial la 4 decembrie 2023. Principalele prevederi au intrat în vigoare la 1 septembrie 2024, cu anumite excepții.
Pentru viitorii pensionari, unul dintre cele mai importante lucruri de reținut este diferența dintre stagiul contributiv și perioadele asimilate. Facultatea poate fi recunoscută la pensie dacă sunt respectate condițiile legale, însă anii de studii nu sunt echivalentul anilor în care au fost plătite contribuții.
În plus, recunoașterea facultății nu duce automat la reducerea vârstei standard de pensionare. Pentru pensionarea cu până la cinci ani mai devreme este obligatorie realizarea stagiului complet contributiv, iar perioadele de studii pot conta ulterior în cadrul celor cinci ani suplimentari de stagiu prevăzuți de lege.
Prin urmare, durata studiilor, momentul în care acestea au fost urmate, absolvirea cu diplomă și eventualele perioade de muncă suprapuse sunt elemente care pot influența modul în care anii de facultate sunt valorificați la stabilirea pensiei.