Aproape trei sferturi dintre companiile din Europa Centrală și de Est intenționează să își majoreze bugetele alocate securității cibernetice în 2027, însă regiunea continuă să rămână în urma mediei globale în ceea ce privește pregătirea pentru incidente, implicarea conducerii în gestionarea riscurilor și protecția datelor. Potrivit ediției din 2027 a studiului PwC Global Digital Trust Insights, 74% dintre firmele din regiune estimează că vor investi mai mult în securitatea cibernetică, comparativ cu 84% la nivel mondial.
În același timp, 11% dintre companiile din Europa Centrală și de Est anticipează reduceri ale acestor bugete, în timp ce, la nivel global, procentul este de numai 4%. Datele indică diferențe importante între regiune și restul lumii, în condițiile în care amenințările informatice evoluează, iar utilizarea inteligenței artificiale schimbă atât metodele folosite de atacatori, cât și instrumentele de apărare ale companiilor.
Studiul evidențiază faptul că investițiile financiare nu sunt suficiente pentru a asigura protecția organizațiilor. Implicarea conducerii, existența unor planuri clare pentru situațiile de criză și capacitatea de a gestiona riscurile asociate datelor sunt elemente în care companiile din Europa Centrală și de Est mai au de recuperat față de media globală.
Bugetele de securitate cibernetică cresc, dar implicarea conducerii rămâne redusă
Una dintre principalele diferențe identificate de PwC privește modul în care riscurile cibernetice sunt abordate la nivelul conducerii companiilor. Deși firmele din regiune intenționează să aloce mai mulți bani pentru securitate, aceste riscuri nu beneficiază întotdeauna de atenția necesară în procesul de luare a deciziilor strategice.
Potrivit studiului, numai 24% dintre liderii din Europa Centrală și de Est sunt pe deplin de acord că riscul cibernetic reprezintă un subiect permanent pe agenda consiliului de administrație. La nivel global, proporția ajunge la 47%, aproape dublu față de cea înregistrată în regiune.
Diferența este relevantă deoarece securitatea cibernetică nu presupune doar achiziționarea unor soluții tehnice sau suplimentarea bugetelor departamentelor IT. Gestionarea riscurilor trebuie să fie integrată în deciziile de business, iar conducerea trebuie să înțeleagă modul în care un incident informatic poate afecta activitatea companiei și capacitatea acesteia de a-și continua operațiunile.
Robert Gîrdoc, director PwC România, atrage atenția că investițiile pot avea un caracter reactiv atunci când riscurile cibernetice nu sunt discutate suficient de frecvent la nivelul conducerii.
„Companiile din regiune investesc în securitate cibernetică, dar diferența față de media globală apare la nivelul conducerii. Atunci când riscul cibernetic ajunge rar pe agenda boardului, investițiile tind să fie reactive, iar planurile de continuitate rămân incomplete. Securitatea cibernetică trebuie tratată ca o capabilitate de business, integrată în deciziile strategice, mai ales acum, când adoptarea AI accelerează”, susține Robert Gîrdoc.
Prin urmare, provocarea companiilor nu constă doar în identificarea resurselor financiare necesare, ci și în stabilirea unor priorități clare și în implicarea factorilor de decizie în gestionarea amenințărilor informatice.
Doar 22% dintre companii au planuri complete de continuitate operațională
O altă problemă evidențiată de studiul PwC este nivelul de pregătire pentru incidentele care pot afecta funcționarea companiilor. În Europa Centrală și de Est, numai 22% dintre organizații dispun de planuri de continuitate operațională complet formalizate, care includ în mod explicit riscurile cibernetice.
La nivel global, procentul este de 39%, ceea ce arată că firmele din regiune sunt mai puțin pregătite să gestioneze consecințele unui incident informatic major.
Cele mai multe companii din Europa Centrală și de Est se află încă în etapa de elaborare a acestor planuri sau se bazează pe măsuri informale. În lipsa unor proceduri bine definite, organizațiile pot întâmpina dificultăți atunci când trebuie să reacționeze rapid la un atac și să își mențină activitatea în condiții dificile.
Planurile de continuitate operațională au rolul de a stabili modul în care o companie își poate desfășura activitatea atunci când apar perturbări. Includerea explicită a riscurilor cibernetice este importantă pentru pregătirea unui răspuns coordonat și pentru organizarea măsurilor necesare în cazul unui incident.
Diferența dintre procentul înregistrat în regiune și cel global arată că pregătirea pentru astfel de situații rămâne o zonă în care companiile din Europa Centrală și de Est trebuie să își consolideze capacitățile.
Inteligența artificială, principala prioritate pentru bugetele de securitate cibernetică
Inteligența artificială se află pe primul loc în ceea ce privește prioritățile de alocare a bugetelor de securitate cibernetică, atât în Europa Centrală și de Est, cât și la nivel mondial.
Adoptarea accelerată a acestei tehnologii determină companiile să analizeze noi modalități de protejare a sistemelor și a informațiilor. În același timp, AI introduce riscuri suplimentare, iar organizațiile trebuie să găsească un echilibru între utilizarea noilor instrumente și controlul asupra modului în care acestea funcționează.
Studiul arată că atacurile care vizează sistemele de inteligență artificială reprezintă amenințarea pentru care companiile din regiune se consideră cel mai puțin pregătite. Aceeași situație este întâlnită și la nivel global.
Rezultatul evidențiază o dificultate comună pentru organizații: tehnologia este considerată o prioritate pentru investiții, însă capacitatea de a anticipa și de a gestiona toate riscurile asociate acesteia nu a ajuns la același nivel.
În acest context, companiile trebuie să țină cont atât de protejarea infrastructurii informatice, cât și de securitatea sistemelor bazate pe AI pe care le folosesc în activitatea lor.
Puține companii sunt dispuse să lase agenții AI să acționeze fără supraveghere umană
Deși inteligența artificială ocupă un loc important în strategiile de securitate cibernetică, companiile din Europa Centrală și de Est rămân prudente în privința agenților AI care pot executa acțiuni în mod autonom.
Potrivit studiului, numai 11% dintre liderii din regiune ar autoriza agenți de inteligență artificială să acționeze complet autonom, fără aprobarea unei persoane. La nivel global, procentul este de 22%, adică dublu.
Majoritatea respondenților preferă un model în care agenții AI pot recomanda acțiuni, însă fiecare etapă trebuie aprobată de un om. Această abordare păstrează controlul asupra deciziilor și limitează autonomia sistemelor în desfășurarea activităților.
Prudența companiilor este legată și de dificultățile pe care le întâmpină în adoptarea tehnologiei. Fiabilitatea sistemelor și lipsa competențelor necesare pentru supraveghere și guvernanță sunt principalele obstacole indicate de respondenții din Europa Centrală și de Est.
Ambele probleme au fost menționate de 46% dintre respondenții din regiune, peste media globală.
Datele arată că adoptarea inteligenței artificiale nu depinde exclusiv de disponibilitatea instrumentelor tehnologice. Companiile trebuie să dispună și de personal capabil să le supravegheze, de reguli clare privind utilizarea lor și de mecanisme prin care să verifice rezultatele generate.
Modernizarea infrastructurii, principalul factor care influențează bugetele
Deciziile privind investițiile în securitate cibernetică sunt influențate și de evoluțiile geopolitice, care au o pondere mai mare în regiune decât la nivel global, potrivit specialiștilor PwC.
Companiile din Europa Centrală și de Est își ajustează strategiile în special în ceea ce privește asigurările cibernetice, răspunsul la incidente și planurile de gestionare a crizelor.
În același timp, modernizarea infrastructurii cibernetice reprezintă principalul factor care influențează bugetele în regiune. La nivel global, pe primul loc se află protecția datelor.
Diferența sugerează că firmele din Europa Centrală și de Est acordă o atenție deosebită actualizării infrastructurii și adaptării măsurilor de securitate la un mediu în schimbare. În paralel, contextul geopolitic determină reevaluarea modului în care organizațiile se pregătesc pentru incidente și pentru situații de criză.
Robert Gîrdoc subliniază importanța acestor factori în procesul de stabilire a priorităților de investiții.
„Contextul geopolitic accelerează schimbările și cântărește mai mult decât la nivel global în deciziile de investiții în securitate cibernetică. Principala zonă în care companiile din regiune își ajustează strategia este cea a asigurărilor cibernetice, a răspunsului la incidente și a planurilor de gestionare a crizelor. În același timp, modernizarea infrastructurii cibernetice este principalul factor care influențează bugetele în regiune, în timp ce la nivel global pe primul loc se află protecția datelor”, afirmă directorul PwC România.
Companiile din regiune rămân în urma mediei globale în gestionarea riscurilor legate de date
Diferențele față de media globală apar și în administrarea datelor. Conform studiului, companiile din Europa Centrală și de Est se situează sub media globală în cazul tuturor celor șapte măsuri de gestionare a riscurilor legate de date analizate de PwC.
Aceste măsuri acoperă aspecte precum clasificarea informațiilor și controlul datelor pe întregul lor ciclu de viață.
Gestionarea datelor este o componentă importantă a securității cibernetice, deoarece organizațiile trebuie să știe ce informații dețin, cum sunt administrate și cum pot fi protejate. Rezultatele studiului arată că firmele din regiune au de recuperat în mai multe domenii, nu doar în ceea ce privește investițiile în infrastructură sau pregătirea pentru incidente.
În condițiile în care inteligența artificială reprezintă o prioritate bugetară, administrarea informațiilor capătă o importanță suplimentară în strategia generală de securitate. Studiul nu oferă în informațiile prezentate procente individuale pentru fiecare dintre cele șapte măsuri, însă indică faptul că regiunea se află sub nivelul global în toate categoriile evaluate.
Investițiile în AI și pregătirea angajaților, soluții pentru deficitul de competențe
Pentru a dezvolta și a păstra specialiștii în securitate cibernetică, companiile din Europa Centrală și de Est mizează în principal pe investițiile în instrumente bazate pe inteligență artificială și pe pregătirea angajaților care le utilizează.
Strategia urmărește să răspundă atât nevoii de modernizare tehnologică, cât și provocărilor legate de competențele necesare pentru utilizarea și supravegherea noilor sisteme.
Inteligența artificială poate fi utilizată în activitățile de apărare cibernetică, însă integrarea sa trebuie însoțită de reguli clare și de verificări constante. Fără personal pregătit să controleze aceste sisteme, companiile riscă să întâmpine dificultăți în evaluarea fiabilității lor și în stabilirea limitelor de funcționare.
Robert Gîrdoc consideră că AI schimbă atât instrumentele utilizate de atacatori, cât și modul în care companiile trebuie să își organizeze apărarea.
„Inteligența artificială schimbă ambele fețe ale securității cibernetice. Atacatorii o folosesc deja pentru a se mișca mai repede decât echipele de apărare, iar companiile au nevoie de aceeași viteză. Prudența față de agenții AI autonomi este de înțeles, dar soluția nu este amânarea. Este nevoie de oameni pregătiți să supravegheze aceste sisteme, de reguli clare de guvernanță și de testare continuă, astfel încât AI să devină un aliat în apărare”, afirmă directorul PwC România.
Mesajul evidențiază nevoia unei abordări care să combine investițiile tehnologice cu pregătirea specialiștilor și cu proceduri clare de control. În acest fel, companiile pot integra instrumentele bazate pe inteligență artificială fără să renunțe la supravegherea umană în situațiile în care aceasta este necesară.
Studiul PwC a analizat răspunsurile a aproape 4.000 de directori
Ediția din 2027 a studiului PwC Global Digital Trust Insights a inclus răspunsurile a 3.934 de directori din domeniile de business și tehnologie, din 71 de țări și teritorii.
Dintre aceștia, 156 de respondenți provin din Europa Centrală și de Est. Rezultatele analizează perspectivele companiilor asupra bugetelor de securitate cibernetică, a riscurilor asociate inteligenței artificiale, a guvernanței, a protecției datelor și a pregătirii pentru incidente.
Datele indică o direcție clară în privința investițiilor: majoritatea companiilor din regiune intenționează să aloce mai mulți bani securității cibernetice în 2027. Totuși, diferențele față de media globală arată că suplimentarea bugetelor trebuie însoțită de măsuri care să consolideze reziliența organizațiilor.
Implicarea conducerii, formalizarea planurilor de continuitate operațională, gestionarea riscurilor legate de date și pregătirea angajaților pentru utilizarea inteligenței artificiale rămân domenii importante pentru companiile din Europa Centrală și de Est.