Serbia se pregătește pentru o schimbare politică majoră, după ce Aleksandar Vučić, liderul care a dominat scena politică a țării timp de peste un deceniu, și-a recunoscut înfrângerea în alegerile parlamentare anticipate. Rezultatele preliminare indică o victorie categorică a mișcării studențești care, în ultimii doi ani, a organizat proteste de amploare împotriva guvernării.
Potrivit estimărilor prezentate după închiderea urnelor, Lista Studenților ar urma să obțină majoritatea mandatelor în Parlamentul de la Belgrad, în timp ce Partidul Progresist Sârb (SNS), formațiunea de dreapta condusă de Vučić, ar pierde controlul asupra legislativului, scrie The Guardian.
Anunțul a declanșat manifestații de bucurie în capitala Serbiei și în alte orașe, unde mii de oameni au ieșit în stradă pentru a sărbători rezultatul scrutinului.
Aleksandar Vučić și-a recunoscut înfrângerea înainte de anunțarea rezultatelor finale
Într-o declarație făcută la sediul partidului său din Belgrad, Aleksandar Vučić a admis că formațiunea sa a pierdut alegerile, deși numărătoarea finală a voturilor nu fusese încheiată.
„Încă nu avem rezultatele finale. Pe baza unui eșantion, este clar că am pierdut aceste alegeri, Lista Studenților a câștigat, ei vor avea între 135 și 140 de mandate, iar noi vom avea 105”, a declarat Vučić în fața susținătorilor săi.
Estimările realizate de institutele CeSID și Ipsos indică un rezultat apropiat de cel prezentat de liderul sârb.
Potrivit eșantionului reprezentativ analizat de cele două organizații, Lista Studenților ar urma să obțină 138 de mandate în Parlamentul format din 250 de membri, în timp ce Partidul Progresist Sârb ar primi 104 mandate.
Celelalte locuri ar urma să fie împărțite între formațiunile care reprezintă minoritățile etnice.
Dacă rezultatele preliminare vor fi confirmate, mișcarea studențească va avea suficiente mandate pentru a controla majoritatea parlamentară, marcând sfârșitul unei perioade de 12 ani în care Vučić s-a aflat la putere.
Sărbătoare pe străzile din Belgrad după anunțarea rezultatelor
Recunoașterea înfrângerii de către Aleksandar Vučić a fost urmată de scene de bucurie în capitala Serbiei.
Oamenii au ieșit în stradă, au aplaudat, s-au îmbrățișat și au sărbătorit victoria mișcării studențești. Unii manifestanți au dat mâna cu polițiștii aflați în dispozitivele de ordine, în timp ce alții i-au îmbrățișat.
Claxoanele mașinilor au răsunat pe străzile Belgradului, într-o atmosferă de sărbătoare.
Ivana, o femeie de 43 de ani prezentă la manifestațiile din capitală, a comparat momentul cu o sărbătoare de Anul Nou.
„Pentru mine, este ca în noaptea de Revelion, ca și cum ar fi trei Revelioane deodată. În sfârșit putem respira din nou”, a declarat aceasta.
Femeia și-a exprimat speranța că reprezentanții fostei guvernări vor fi trași rapid la răspundere, una dintre principalele promisiuni electorale ale Listei Studenților.
La sediul mișcării, susținătorii au scandat „Victorie, victorie!”, în timp ce unii dintre cei prezenți au izbucnit în lacrimi.
Radomir Saičić, profesor la Universitatea din Belgrad, a transmis un mesaj în numele studenților.
„Dragă Serbie, în această seară vocea poporului este auzită. În această seară sărbătorim victoria, mâine construim viitorul”, a declarat acesta.
Participare record la vot. Cea mai mare prezență din 1992
Alegerile parlamentare anticipate au mobilizat un număr foarte mare de alegători.
În întreaga țară s-au format cozi lungi în fața secțiilor de votare, iar în unele locuri oamenii au așteptat până la două ore pentru a-și exprima opțiunea.
Potrivit estimărilor CeSID și Ipsos, prezența la vot ajunsese la 67,6% până la ora locală 19:00.
Aceasta reprezintă cea mai ridicată participare electorală înregistrată în Serbia de la destrămarea Iugoslaviei, în 1992.
Mobilizarea masivă a alegătorilor a fost unul dintre semnalele care au alimentat așteptările privind o posibilă victorie a mișcării studențești.
Cu o săptămână înaintea scrutinului, aproximativ 150.000 de persoane participaseră la ultimul mare miting electoral organizat de studenți la Belgrad.
Sondajele publicate înaintea alegerilor prezentaseră rezultate foarte diferite, iar analiștii atrăseseră atenția asupra gradului ridicat de incertitudine.
Protestele au început după tragedia feroviară de la Novi Sad
Victoria electorală a mișcării studențești reprezintă punctul culminant al protestelor începute în noiembrie 2024.
Atunci, prăbușirea unei copertine din beton la gara din Novi Sad a provocat moartea a 16 persoane.
Tragedia a declanșat manifestații organizate inițial de studenți, care au cerut explicații și responsabilizarea celor implicați.
Protestele au luat amploare pe fondul informațiilor care indicau posibile nereguli în construcții, fraude și acte de corupție asociate prăbușirii structurii.
Treptat, manifestațiile s-au transformat într-o mișcare antiguvernamentală de amploare, care a atras susținători din mai multe categorii sociale.
Presiunea exercitată de protestatari asupra lui Aleksandar Vučić a crescut constant.
Luna trecută, liderul sârb a demisionat din funcția de președinte, mizând pe organizarea unor alegeri anticipate care să îi ofere o nouă confirmare electorală.
Strategia nu a produs însă rezultatul așteptat, potrivit estimărilor preliminare.
Cum au transformat studenții protestele într-o mișcare politică
După convocarea alegerilor anticipate, reprezentanții mișcării studențești au decis să participe direct la competiția electorală.
Aceștia au prezentat o listă de 250 de candidați pentru cele 250 de locuri din Parlament.
Printre persoanele incluse pe listă s-au numărat profesori universitari, sportivi și fermieri.
Campania electorală a fost construită în jurul promisiunilor de redresare economică și de restabilire a democrației în Serbia.
Studenții au încercat să își extindă susținerea dincolo de marile centre urbane, organizând mitinguri și întâlniri inclusiv în zonele rurale, considerate multă vreme bastioane electorale ale lui Vučić.
Voluntarii au mers din ușă în ușă pentru a discuta cu alegătorii, iar mesajul central al campaniei a fost sintetizat prin sloganul „Serbia sau Mafia?”.
Mișcarea a încercat astfel să se prezinte drept o alternativă la sistemul politic existent.
Dejan Bodiroga, printre candidații susținuți de studenți
Unul dintre numele cunoscute aflate pe lista mișcării studențești a fost Dejan Bodiroga, fostul mare baschetbalist sârb și președintele Euroleague Basketball.
Acesta a votat duminică la Belgrad și a prezentat scrutinul drept un moment decisiv pentru viitorul țării.
„Astăzi, mai presus de toate, Serbia luptă pentru libertate și pentru recuperarea unei țări care a fost confiscată”, a declarat Bodiroga în fața jurnaliștilor.
El a adăugat că alegătorii trebuie să decidă direcția în care va merge Serbia, între viitor și trecut.
După ce Aleksandar Vučić și-a recunoscut înfrângerea, Bodiroga s-a numărat printre cei care au sărbătorit victoria electorală a mișcării studențești.
O campanie electorală marcată de acuzații și tensiuni
Competiția electorală s-a desfășurat într-un climat politic tensionat.
Partidul Progresist Sârb a intrat în alegeri beneficiind de o influență extinsă asupra canalelor de televiziune și a instituțiilor statului, potrivit relatării din materialul-sursă.
Aleksandar Vučić a încercat în repetate rânduri să discrediteze mișcarea studențească, acuzându-i pe protestatari că ar acționa în interesul unor puteri străine.
Studenții au respins aceste acuzații.
În campania electorală, Vučić a promis majorarea pensiilor și a salariilor din sectorul public.
De asemenea, el a încercat să își consolideze imaginea de lider capabil să mențină echilibrul diplomatic al Serbiei între relațiile cu Occidentul și legăturile cu Rusia și China.
Înaintea scrutinului, observatorii electorali internaționali și locali au semnalat îngrijorări privind reținerea unor activiști, precum și informații referitoare la supravegherea acestora și la atacuri cibernetice.
În ziua votului, organizațiile independente de monitorizare au raportat mai multe presupuse nereguli.
Printre acestea s-au numărat fotografierea buletinelor de vot, situații care ar putea indica presiuni asupra alegătorilor, tentative de cumpărare a voturilor și suspiciuni de vot repetat prin metode organizate.
Raša Nedeljkov, reprezentant al organizației de monitorizare electorală CRTA, a avertizat că numărul incidentelor continua să crească.
„Continuă să fie înregistrat un număr mare de nereguli, în timp ce incidentele violente din afara secțiilor de votare devin tot mai frecvente”, a declarat acesta.
Rezultatul alegerilor din Serbia, urmărit cu atenție în Europa
Scrutinul din Serbia a atras atenția și în afara țării, în contextul unei perioade marcate de mai multe alegeri importante la nivel internațional.
Victoria estimată a mișcării studențești este privită ca un posibil impuls pentru protestele organizate de tineri și studenți în mai multe orașe europene.
Recunoașterea rapidă a înfrângerii de către Aleksandar Vučić a redus, cel puțin pentru moment, incertitudinea legată de reacția liderului sârb la un rezultat nefavorabil.
Înaintea anunțului său, în mediul online circulaseră speculații potrivit cărora acesta ar putea încerca să rămână la putere indiferent de rezultatul scrutinului.
Decizia lui Vučić de a admite înfrângerea a fost comparată cu reacția aliatului său Viktor Orbán din Ungaria, cu șase luni înainte.
Pentru Serbia, țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, rezultatul alegerilor ar putea deschide o nouă etapă politică.