Un medicament pentru somn ar putea proteja creierul împotriva Alzheimer

Photo of author

By Alexandru Stancu

Alzheimer

Un medicament obișnuit pentru somn, lemborexant, utilizat pentru tratarea insomniei, ar putea avea beneficii surprinzătoare în combaterea bolii Alzheimer. Potrivit unui studiu recent realizat de cercetătorii de la Washington University School of Medicine, acest medicament nu doar îmbunătățește calitatea somnului, dar reduce și acumularea proteinei tau, asociată cu deteriorarea cerebrală în cazul Alzheimer și altor boli neurodegenerative.

Cum acționează lemborexant?

Lemborexant face parte dintr-o clasă de medicamente care blochează receptorii de orexin, proteine care reglează ciclul somn-veghe. În studiul efectuat pe șoareci, cercetătorii au descoperit că:

  • Reduce acumularea anormală a proteinei tau cu până la 40%
  • Protejează volumul hipocampului, o zonă critică pentru memorie
  • Diminuează inflamația cerebrală și moartea celulelor nervoase

De ce este important?

În prezent, tratamentele pentru Alzheimer se concentrează pe reducerea amiloidului beta, dar acumularea de tau rămâne o problemă majoră. Lemborexant ar putea oferi o nouă direcție terapeutică, mai ales pentru pacienții cu tulburări de somn, care au un risc crescut de demență, notează presa internațională.

Rezultatele au o limitare importantă

Efectele neuroprotectoare au fost observate doar la șoareci masculi, posibil datorită diferențelor de sex în evoluția bolii. Cercetătorii investighează acum de ce femelele nu au răspuns la tratament în același mod.

Viitorul cercetărilor

Echipa condusă de Dr. David Holtzman speră că lemborexant sau medicamente similare ar putea fi testate pe pacienți umani, eventual în combinație cu terapii anti-amiloide, pentru a încetini progresia Alzheimer.

Studiul a fost publicat în Nature Neuroscience pe 27 mai 2025 și a fost susținut de Institutul Național de Sănătate (NIH) și fundații private.

Această descoperire deschide noi perspective în lupta împotriva neurodegenerării, sugerând că somnul de calitate nu este doar un simptom de gestionat, ci o parte esențială a terapiei.

Alzheimerul rămâne una dintre cele mai complexe și devastatoare boli ale secolului nostru, o provocare medicală care continuă să pună în dificultate cercetătorii și sistemul de sănătate la nivel global. Această boală neurodegenerativă progresivă nu este doar o simplă pierdere a memoriei, ci un proces complex care distruge treptat identitatea și autonomia persoanelor afectate.

Înțelegerea bolii: mai mult decât uitare

La nivel patologic, Alzheimerul se caracterizează prin două tipuri principale de leziuni cerebrale:

  1. Plăcile amiloide – depozite anormale de proteină beta-amiloidă
  2. Ghemurile neurofibrilare – acumulări anormale ale proteinei tau în interiorul neuronilor

Aceste modificări structurale duc la:

  • Pierderea conexiunilor sinaptice
  • Atrofia cerebrală progresivă
  • Deficite cognitive severe

Statistici alarmante:

  • Afectează peste 50 de milioane de persoane global
  • Al 7-lea cauză principală de deces în lume
  • Costuri globale estimate la 1 trilion USD anual

Factorii de risc: o combinație complexă
Cercetătorii identifică multiple factori care contribuie la dezvoltarea bolii:

  • Vârsta (riscul crește exponențial după 65 de ani)
  • Predispoziție genetică (genul APOE-e4)
  • Factori de stil de viață (alimentație, somn, activitate fizică)
  • Comorbidități (hipertensiune, diabet, depresie)

Simptome și stadii:
Boala evoluează treptat, de la:

  • Deficite cognitive ușoare (uităciune, dificultăți de planificare)
  • La pierdere severă a memoriei și funcțiilor cognitive
  • Până la dependență totală și pierderea abilităților de bază

Diagnosticul: o provocare continuă
Procesul de diagnostic include:

  • Evaluări neuropsihologice
  • Imagistică cerebrală (RMN, PET)
  • Analize de lichid cefalorahidian
  • Teste genetice în cazuri specifice

Terapii actuale: limitate dar în evoluție
Tratamentele disponibile în prezent:

  • Inhibitori de colinesterază (donepezil, rivastigmină)
  • Memantină (reglator al glutamatului)
  • Terapii non-farmacologice (stimulare cognitivă, activitate fizică)

Noua frontieră în cercetare:
Ultimele avansuri includ:

  • Terapii imunologice anti-amiloide (aducanumab, lecanemab)
  • Abordări anti-tau
  • Strategii de prevenție bazate pe biomarkerii
  • Studii asupra microbiomei intestinale și conexiunii cu creierul

VEZI ȘI – Viața acestor 4 zodii sunt pe cale să se schimbe radical