Președintele Donald Trump participă marți, 25 iunie 2025, la summitul NATO de la Haga, într-un context global tensionat, dar și favorabil pentru o relansare a agendei sale externe. Revenit la Casa Albă în ianuarie, Trump vine la întâlnirea cu aliații europeni din postura unui lider care a ordonat lovituri militare asupra Iranului și, totodată, a negociat un armistițiu între Teheran și Tel Aviv, stopând ceea ce putea deveni un război regional de amploare.
Summitul are loc la doar câteva ore după ce președintele american a anunțat că SUA și Iranul au convenit o încetare a ostilităților, după o serie de atacuri și contraatacuri care au culminat cu rachete iraniene lansate asupra unei baze americane din Qatar. Trump a declarat că majoritatea rachetelor au fost interceptate și că „niciun american nu a fost rănit”. Potrivit liderului de la Washington, Iranul a oferit chiar un „avertisment prealabil”, semn al unei diplomații în spatele cortinei, scrie ABCNews.
O reîntoarcere controversată
Trump va păși pe covorul roșu din Olanda în seara zilei de marți, pentru un dineu oficial găzduit de familia regală olandeză, însă adevăratele teste vin miercuri, în plenul summitului. Acolo, fostul și actualul președinte va pleda pentru o reformă profundă a NATO, cerând o creștere istorică a contribuțiilor militare: de la 2% la 5% din PIB-ul fiecărei țări membre. Este o solicitare fără precedent, care deja a stârnit nemulțumiri în unele capitale europene, cum e Madridul, care a anunțat că va rămâne la un prag de 2,1%.
Această propunere, susținută cu insistență de Trump încă din primul său mandat, reflectă linia sa dură privind „corectitudinea” în parteneriatele strategice. Președintele a avertizat că țările care nu investesc suficient în apărare nu pot conta necondiționat pe protecția Washingtonului – o afirmație ce pune sub semnul întrebării însăși esența Articolului 5 din tratatul NATO.
Mize ascunse și absențe vizibile
Summitul de la Haga va fi și primul pentru Trump de la declanșarea războiului din Ucraina, un conflict pe care l-a atribuit direct „dorinței Kievului de a se alătura NATO” – o poziție în contradicție cu susținerea largă pe care Ucraina a primit-o în cadrul alianței în ultimii ani. De altfel, participarea președintelui Volodimir Zelenski va fi limitată de această dată, iar absența sa de la masa negocierilor va fi remarcată.
Trump va avea miercuri o serie de întâlniri bilaterale, al căror conținut nu a fost dezvăluit complet, dar care vor include teme precum reindustrializarea militară a Europei și creșterea independenței în materie de resurse strategice, inclusiv metale rare.
Un test major pentru NATO și pentru Trump
Prezența lui Trump la acest summit vine pe fondul unei politici externe reinventate, dar care păstrează esența doctrinei „America First”. Deși este privit cu reticență de unii aliați europeni, alții s-au grăbit deja să-și reia contactele cu Washingtonul, anticipând că următorii patru ani vor necesita adaptare rapidă la un nou mod de a face diplomație și apărare colectivă.
Summitul de la Haga va fi, astfel, un barometru al modului în care SUA și Europa își pot recalibra parteneriatul într-o lume tot mai instabilă – și dacă Trump poate deveni din nou un lider de echipă într-o alianță pe care o consideră de prea mult timp dezechilibrată.