Donald Trump a încercat marți să reducă importanța diferențelor cu președintele chinez Xi Jinping în privința conflictului dintre Statele Unite, Israel și Iran, înaintea unei întâlniri de vârf cu miză ridicată la Beijing.
Trump a plecat de la Casa Albă către China într-un context diplomatic tensionat, în care administrația sa îl presează pe Xi să folosească influența economică a Chinei pentru a determina Iranul să accepte condițiile Washingtonului sau, cel puțin, să redeschidă Strâmtoarea Hormuz — o rută esențială pentru transportul global de petrol, notează apnews.
Cu toate acestea, înainte de îmbarcare, liderul american a adoptat un ton mult mai temperat, sugerând că divergențele nu vor domina discuțiile.
„Vom avea o discuție lungă despre asta. Cred că a fost relativ cooperant, ca să fiu sincer”, a declarat Trump despre Xi, referindu-se la conflictul din Iran. La scurt timp, el a nuanțat însă: „Avem multe lucruri de discutat. Nu aș spune că Iranul este unul dintre ele, sincer, pentru că avem situația din Iran foarte bine sub control.”
Declarațiile vin în contrast cu pozițiile anterioare ale administrației americane, care a acuzat în repetate rânduri China — cel mai mare cumpărător de petrol iranian — că nu exercită suficientă presiune asupra Teheranului.
În același timp, Casa Albă încearcă să evite ca dosarul Iran să eclipseze agenda economică și strategică a summitului, unde sunt așteptate negocieri dificile privind comerțul bilateral și cooperarea în combaterea exporturilor de precursori ai fentanilului.
„Nu cred că avem nevoie de ajutor cu Iranul”, a spus Trump, întrebat dacă va solicita explicit sprijinul Beijingului în acest dosar.
Totuși, în culise, relația SUA–China rămâne tensionată. Washingtonul a anunțat noi sancțiuni împotriva unor entități chineze acuzate că sprijină indirect capacitățile militare ale Iranului, inclusiv prin furnizarea de imagini satelitare sensibile sau prin achiziția de petrol iranian.
Beijingul a reacționat ferm, catalogând sancțiunile drept „presiune unilaterală ilegală” și acuzând Statele Unite de escaladarea tensiunilor economice și geopolitice.
Între timp, Marco Rubio și Scott Bessent au intensificat apelurile către China pentru a contribui la redeschiderea Strâmtorii Hormuz, pe fondul riscurilor majore pentru piețele globale de energie, după ce aproximativ 20% din petrolul mondial tranzita această rută înainte de conflict.
De partea sa, China insistă public că dorește încetarea războiului, menținând în același timp o poziție diplomatică precaută. Oficialii chinezi au transmis mesaje ambivalente, exprimând nemulțumiri atât față de Iran, cât și față de acțiunile militare și sancțiunile impuse de Statele Unite.
Analiștii internaționali descriu strategia Beijingului drept una calculată și prudentă, menită să evite implicarea directă într-un conflict considerat „extern” intereselor sale imediate, chiar dacă are implicații economice globale.
Pe acest fundal, întâlnirea dintre Trump și Xi Jinping de la Beijing este privită ca un test major pentru echilibrul fragil al relațiilor dintre cele două puteri, într-un moment în care conflictul din Iran, sancțiunile economice și securitatea energetică globală se intersectează într-un dosar diplomatic extrem de sensibil.
În concluzie, summitul de la Beijing dintre Donald Trump și Xi Jinping se desfășoară într-un context extrem de fragil, în care tensiunile generate de conflictul din Iran, presiunea asupra rutelor energetice globale și disputa economică dintre cele două mari puteri se suprapun peste o relație bilaterală deja complicată. Deși Trump încearcă să minimalizeze public importanța dosarului iranian, realitatea geopolitică arată că acesta rămâne un element sensibil, capabil să influențeze indirect discuțiile de la vârf.