Solstițiul de iarnă 2026. Când are loc cea mai lungă noapte din an și de ce se numește „Soare nemișcat”

Photo of author

By Alexandru

Solstițiul de iarnă 2026. Când are loc cea mai lungă noapte din an și de ce se numește „Soare nemișcat”

Solstițiul de iarnă din 2026 va avea loc luni, 21 decembrie, la ora 22:50, ora României. Momentul marchează începutul iernii astronomice în emisfera nordică și coincide cu cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte din an.

După această dată, durata zilelor va începe să crească treptat, în timp ce nopțile vor deveni din ce în ce mai scurte. Procesul va continua până la solstițiul de vară, care va avea loc pe 21 iunie 2027.

Este important de făcut distincția între începutul iernii meteorologice și cel al iernii astronomice. Din punct de vedere meteorologic, anotimpul începe la 1 decembrie, în timp ce calendarul astronomic stabilește debutul iernii în funcție de poziția Pământului în raport cu Soarele.

Ce semnificație are solstițiul de iarnă și de unde provine denumirea fenomenului

Solstițiul de iarnă este momentul în care Soarele ajunge în punctul cel mai sudic al traiectoriei sale aparente pe sfera cerească, la aproximativ 23°27′ sud față de Ecuator, deasupra paralelei cunoscute drept Tropicul Capricornului.

În această zi, răsăritul și apusul au loc în puncte deplasate spre sud față de direcțiile est și vest. Din cauza acestei poziționări, Soarele parcurge cel mai scurt traseu aparent pe cer în emisfera nordică, ceea ce determină cea mai redusă durată a luminii naturale din întregul an.

Denumirea fenomenului are origini latine și provine din cuvântul „solstitium”, format din „sol”, care înseamnă „Soare”, și „stitium”, derivat din verbul „sistere”, cu sensul de „a sta pe loc” sau „a se opri”.

Prin urmare, traducerea literală este „Soare nemișcat”. Expresia descrie modul în care poziția aparentă a Soarelui pare să rămână aproape neschimbată pe cer în apropierea acestui moment.

Explicațiile au fost oferite de Adrian Șonka, astronom la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din București, pentru Digi24.ro.

Cum influențează solstițiul de iarnă durata zilei și a nopții

În apropierea solstițiului de iarnă, poziția Soarelui pe cer, la orele amiezii, se modifică foarte puțin de la o zi la alta. După depășirea acestui moment, astrul începe să apară treptat la o înălțime mai mare deasupra orizontului în timpul prânzului, iar intervalul de lumină naturală crește progresiv.

Fenomenul este explicat prin înclinarea axei Pământului, care determină diferențele de iluminare ale celor două emisfere pe parcursul anului. În timpul iernii astronomice din emisfera nordică, Soarele urmează un traseu aparent mai scurt pe bolta cerească.

La latitudinea medie a României, de aproximativ 45 de grade, înălțimea Soarelui la amiază nu depășește circa 21 de grade deasupra orizontului.

În București, ziua are în jurul solstițiului o durată de aproximativ 8 ore și 50 de minute, în timp ce noaptea se întinde pe aproape 15 ore și 10 minute.

Poziția joasă a Soarelui poate fi observată și prin intermediul umbrelor. Chiar și în jurul prânzului, acestea sunt mult mai lungi decât în timpul verii, deoarece razele solare ajung la suprafața Pământului sub un unghi mai mic.

Ce se întâmplă în emisfera sudică

În timp ce emisfera nordică se pregătește să intre în iarna astronomică, în emisfera sudică are loc fenomenul opus. Solstițiul din decembrie marchează acolo începutul verii astronomice.

Astfel, aceeași poziție a Pământului în raport cu Soarele determină anotimpuri diferite în cele două emisfere: cea mai scurtă zi din an în nord coincide cu cea mai lungă zi din an în sud.

Solstițiul de iarnă din 21 decembrie 2026 va marca, așadar, punctul de la care durata zilelor începe să crească în emisfera nordică. Deși iarna astronomică abia începe, intervalul de lumină naturală va deveni treptat mai lung, până la următorul solstițiu, cel de vară, programat pentru 21 iunie 2027.

Solstițiul de iarnă din 21 decembrie 2026 reprezintă un moment important în calendarul astronomic, marcând începutul celui mai rece anotimp din emisfera nordică și ziua cu cea mai redusă durată a luminii naturale din întregul an. La ora 22:50, ora României, Pământul va ajunge în punctul corespunzător acestui fenomen, iar nopțile vor fi mai lungi decât în orice altă perioadă a anului. Chiar dacă, din punct de vedere calendaristic și meteorologic, iarna începe încă de la 1 decembrie, solstițiul marchează debutul său astronomic și explică schimbarea treptată a raportului dintre durata zilei și cea a nopții.

Dincolo de semnificația sa astronomică, solstițiul de iarnă marchează și începutul unui proces care se va desfășura pe parcursul următoarelor șase luni. Imediat după acest moment, zilele vor începe să se lungească, iar nopțile se vor scurta treptat, pe măsură ce Soarele va urca tot mai mult pe cer în timpul amiezii. Schimbarea nu va fi neapărat ușor de observat de la o zi la alta, însă va deveni progresiv mai evidentă, până când se va ajunge la solstițiul de vară din 21 iunie 2027, când emisfera nordică va înregistra cea mai lungă zi și cea mai scurtă noapte din an.

VEZI – „O fântână a tinereții în farfurie”: acest aliment vedetă al iernii conține un compus prețios cu proprietăți anti-îmbătrânire