În fiecare an, la data de 4 iulie, Biserica Ortodoxă face pomenirea unui mare luminător și păstor al turmei lui Hristos: Sfântul Ierarh Andrei, Arhiepiscopul Cretei, cunoscut și sub numele de Andrei Criteanul sau Andrei Ierusalimiteanul. El este cel care a înfrumusețat vistieria liturgică ortodoxă cu Canonul cel Mare, o lucrare unică prin adâncimea teologică și forța de pătrundere a inimilor, îndemnând la lacrimi și pocăință.
Nașterea și minunata sa copilărie
Sfântul Ierarh Andrei s-a născut în vestitul oraș Damasc, în jurul anului 660, din părinți temători de Dumnezeu, pe nume Gheorghe și Grigoria. Deși trăia într-o familie virtuoasă, până la vârsta de șapte ani, copilul a fost mut. Minunea s-a petrecut când părinții l-au dus să se împărtășească cu Sfintele Taine, iar, îndată după ce a primit Trupul și Sângele Domnului, limba i s-a dezlegat și a început să vorbească fluent. Această întâmplare minunată este o mărturie vie a puterii tămăduitoare a Sfintei Împărtășanii.
Formarea duhovnicească și academică
După această minune, părinții săi l-au dat la școală pentru a învăța Sfintele Scripturi. Sfântul Andrei a dovedit o minte ageră, însetată de cunoaștere și plină de râvnă pentru cele sfinte. Dorul lui după înțelepciune și nevoință l-a făcut să ceară părinților să fie închinat lui Dumnezeu. A fost dus la Ierusalim și afierosit Bisericii Învierii, fiind primit cu bucurie de către Patriarhul Teodor, care l-a făcut diacon și fiu duhovnicesc.
În Lavra Sfântului Sava cel Sfințit, Andrei a deprins învățătura monahală și viața de aspră nevoință. Patriarhul l-a rânduit în funcția de notar al Patriarhiei Ierusalimului, încredințându-i toate problemele bisericești, deși era încă tânăr. Aceasta dovedește maturitatea sa duhovnicească și chipul de om desăvârșit întru Hristos.
Mărturisitor al dreptei credințe
În timpul Sinodului al VI-lea Ecumenic (680-681), convocat la Constantinopol de către împăratul Constantin Pogonat, pentru condamnarea ereziei monotelite, Sfântul Ierarh Andrei a fost trimis ca reprezentant al Bisericii Ierusalimului, care nu a putut trimite un episcop din pricina ocupației arabe.
La acest sinod, Sfântul Andrei s-a arătat strălucit în apărarea Ortodoxiei, fiind lăudat pentru înțelepciunea, elocința și curăția vieții sale. După Sinod, el a rămas în Constantinopol, unde a dus o viață de rugăciune, asceză și slujire filantropică. A fost numit diacon al Marii Biserici (Sfânta Sofia), având grijă de orfelinatul „Sfântul Pavel” și de azilul pentru săraci din cartierul Eugenios. Timp de două decenii, a fost părinte și ocrotitor al celor necăjiți, transformând aceste așezăminte în adevărate oaze de mântuire și milostenie.
Episcop al Cretei, Păstor vrednic și neobosit
În anul 711, Sfântul Andrei a fost hirotonit arhiepiscop al Cretei, în timpul domniei împăratului Philippikos. Deși a fost presat să accepte poziții contrare celor stabilite la Sinodul al VI-lea, după căderea uzurpatorului, s-a dezis cu hotărâre de compromisuri și a mărturisit cu îndrăzneală dreapta credință, susținând cele două voințe ale Domnului Iisus Hristos: omenească și dumnezeiască.
Odată ajuns în eparhia sa din insula Creta, Sfântul Ierarh Andrei a început cu osârdie o lucrare misionară profundă. A pus în rânduială preoțimea, a întărit viața monahală și a zidit biserici și mănăstiri, între care se remarcă splendida biserică a Maicii Domnului din Vlaherne. Cu un cuvânt dulce și înțelept, el a învățat poporul să urmeze poruncile Domnului și să caute mai întâi Împărăția Cerurilor.
Opera liturgică și teologică
Una dintre cele mai mari contribuții ale Sfântului Andrei la viața Bisericii este crearea Canonului cel Mare, o capodoperă a literaturii patristice, cântată în Postul Mare. Acest canon, scris în formă de poezie liturgică, împletește istoria mântuirii cu îndemnul la pocăință, folosindu-se de personaje biblice ca exemple de căință sau de lepădare de păcat. Canonul îndeamnă la introspecție, la zdrobirea inimii și la lacrimi mântuitoare.
Pe lângă acest canon, Sfântul Andrei a compus numeroase imne, tropare și canoane pentru sărbători împărătești și pentru sfinți. A fost un mare ritor și poet bisericesc, numit pe bună dreptate „cel mai armonios dintre melozi”. În scrierile sale se regăsește profunzimea teologiei, frumusețea expresiei și duhul pocăinței.
Minuni și fapte de milostenie
Viața Sfântului Andrei a fost plină de minuni și milostenii. El a oprit, prin rugăciune, molime și secete, a alungat sarazinii ce amenințau insula Creta și a adus ploaia peste pământul însetat. Era nu doar un dascăl al sufletului, ci și un binefăcător al trupului, hrănind flămânzii, îmbrăcând pe cei goi, îngrijind cu propriile mâini pe cei bolnavi, asemenea Domnului Iisus Hristos care a spălat picioarele ucenicilor.
Mutarea la Domnul
În ultima parte a vieții, Sfântul Andrei a fost chemat la Constantinopol pentru chestiuni bisericești. În drum spre întoarcerea în Creta, a presimțit că își va încheia viața pământească și a prorocit locul trecerii sale la Domnul, în apropiere de insula Mitilene, în localitatea Erecos. Aici și-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu, în jurul anului 723, lăsând în urma sa o moștenire sfântă de credință, slujire și pocăință.
Trupul său a fost așezat cu cinste în biserica Sfintei Mucenițe Anastasia, iar moaștele sale au devenit izvor de minuni, mângâind și astăzi pe cei ce le cinstesc cu evlavie.
Viața Sfântului Ierarh Andrei, Arhiepiscopul Cretei, este o icoană vie a slujirii desăvârșite, a smereniei, a înțelepciunii teologice și a jertfelniciei. El a fost păstor, dascăl, poet, filantrop și nevoitor, toate întru Hristos și pentru Hristos. Canonul său cel Mare rămâne o scară a pocăinței și o chemare neîncetată la înnoirea inimii. În el, fiecare dintre noi își poate regăsi durerea, căința și nădejdea, pentru că, prin el, Sfântul Ierarh Andrei continuă să predice lumii: „Vino, suflete al meu, vino și te pocăiește!”
Condacul Sfântului Ierarh Andrei Ierusalimiteanul, Arhiepiscopul Cretei
Glasul 2
Căutând cele de sus…
Trâmbiţând luminat dumnezeieştile cântări, cele cu dulceaţă, te-ai arătat luminător prealuminat lumii, cu Lumina Treimii strălucind, Cuvioase Andrei. Pentru aceasta, toţi grăim către tine: nu înceta să te rogi pentru noi toţi.
Troparul Sfântului Ierarh Andrei Ierusalimiteanul, Arhiepiscopul Cretei
Glasul 8
Îndreptătorule al Ortodoxiei, învăţătorule al dreptei cinstiri de Dumnezeu şi al curaţiei şi luminătorule al lumii, podoaba călugărilor cea de Dumnezeu insuflată Sfinte Ierarhe Andrei, înţelepte, cu învăţăturile tale pe toţi i-ai luminat. Alăută duhovnicească, roagă-te lui Hristos Dumnezeu ca să mântuiască sufletele noastre.