În fiecare an, la data de 13 iunie, Biserica Ortodoxă face pomenirea unei sfinte fecioare a cărei viață scurtă a fost un torent de lumină, curaj și credință neclintită în Hristos: Sfânta Muceniță Achilina. Deși avea doar doisprezece ani când a fost chemată la mucenicie, ea a arătat o bărbăție și o înțelepciune duhovnicească mai presus de vârsta sa, încununându-și sufletul curat cu cununa sfințeniei.
Originea și educația creștină
Sfânta Muceniță Achilina s-a născut în cetatea Vivlos din Palestina, într-o familie nobilă și evlavioasă. Tatăl ei, Evtolmie, era un bărbat ales, care primise credința creștină de la urmașii Sfinților Apostoli. La doar patru luni, fetița a fost dusă de mama ei la episcopul Evtalie, care a însemnat-o cu semnul Sfintei Cruci și i-a dat numele Achilina. La șase luni a fost botezată, iar după ce tatăl ei a trecut la Domnul, mama a rămas singura sprijinitoare a formării ei duhovnicești.
La doar șapte ani, Achilina cunoștea bine învățăturile credinței. Se hrănea zilnic din rugăciune și din cuvântul lui Dumnezeu, iar Duhul Sfânt a umplut inima ei cu lumină și râvnă. La vârsta de zece ani, propovăduia deja pe Domnul Iisus Hristos colegelor sale de vârstă, mustrându-le pentru închinarea la idoli și chemându-le la credința în Dumnezeul cel Viu. Deși era copilă, vorbea cu înțelepciune de adult și cu îndrăzneala unui apostol.
Mărturisirea înaintea prigonitorului
În vremea prigoanelor sângeroase pornite de împăratul Dioclețian împotriva creștinilor, în ținutul Palestinei a fost trimis Volusian, un guvernator crud și lipsit de milă. Auzind de credința și îndrăzneala Sfintei Achilina, acesta a poruncit să fie adusă înaintea sa. Denunțul fusese făcut de un slujitor al său, Nicodim, care a auzit-o pe copilă mustrând idolatria și mărturisind pe Hristos.
Înfățișată în fața judecății, Sfânta Muceniță Achilina, deși copilă, a vorbit cu demnitate și curaj. A spus că nu se va lepăda niciodată de Iisus Hristos, Ziditorul cerului și al pământului, și că nu se teme de chinuri. A mustrat pe Volusian pentru necredința sa, arătând că puterea sa lumească este trecătoare, iar slujirea idolilor este o rătăcire diavolească.
Munci cumplite și statornicie în credință
Văzând neclintirea copilei, Volusian a poruncit ca fecioara să fie bătută cu vergi, apoi i-a fost străpuns capul prin urechi cu țepușe de fier înroșite în foc. Durerea a fost cumplită: sângele și creierii îi curgeau pe nări, iar tot capul îi era ars. Dar nici în aceste suferințe de neimaginat, Achilina nu a renunțat la credința sa, ci, cu ochii înlăcrimați de durere, s-a rugat Domnului Iisus Hristos să-i întărească sufletul și să-i primească jertfa.
Crezând-o moartă, Volusian a poruncit să fie aruncată afară din cetate, într-o groapă de gunoaie, spre mâncare câinilor. Însă în miezul nopții, un înger al Domnului a venit la ea, a atins-o și i-a spus: „Ridică-te și primește sănătate!”. Atunci, cu puterea lui Dumnezeu, mucenița s-a ridicat cu totul vindecată și a început să-I aducă Domnului mulțumiri și rugăciuni de slavă.
Minunea în cetate
Însoțită de înger, Achilina s-a întors în cetate. Porțile s-au deschis singure în fața ei, iar ea a mers direct la palatul lui Volusian. A intrat fără a fi oprită de ostași și a apărut înaintea guvernatorului, care dormea. Deșteptându-se, acesta a înlemnit de spaimă, văzând în fața sa pe copila pe care o credea moartă. În dimineața următoare, mucenița a fost din nou adusă înaintea judecății, iar Volusian, neștiind ce să mai facă, a poruncit să-i fie tăiat capul.
Moartea mucenicească
Ajunsă la locul de execuție, Sfânta Muceniță Achilina a cerut câteva clipe de rugăciune. Cu ochii ridicați spre cer, s-a rugat Domnului să-i primească sufletul și să o învrednicească de viața cea veșnică. Înainte ca sabia călăului să-i atingă grumazul, sfânta a adormit în Domnul, lăsând trupul său ca o ofrandă de dragoste și credință. Călăul i-a tăiat capul, iar în loc de sânge, din rană a curs lapte, semn al curăției și sfințeniei ei.
Creștinii din cetate au luat moaștele Sfintei Achilina și le-au îngropat cu cinste în cetatea Biblos. De la mormântul ei izvorăsc tămăduiri și minuni, dovadă că Dumnezeu preamărește pe cei care Îl slujesc cu curăție și credință până la capăt.
Pilda unei copilării sfinte
Sfânta Muceniță Achilina este o pildă vie a ceea ce înseamnă curajul creștin. La o vârstă fragedă, ea a înfruntat prigoana, suferința și moartea, dovedind că harul lui Dumnezeu poate înflori chiar și în sufletul unui copil. Ea a ales, cu voință întreagă, să sufere pentru Iisus Hristos, dovedind că vârsta biologică nu limitează măsura sfințeniei.
Într-o lume în care tinerii sunt adesea ademeniți de plăceri și idolii moderni ai păcatului, Sfânta Muceniță Achilina strălucește ca un model de curăție, de statornicie în credință și de mărturisire fără teamă. Ea este o chemare adresată tuturor copiilor, adolescenților și tinerilor să-L caute pe Dumnezeu cu toată inima lor, să nu se rușineze de Domnul Iisus Hristos și să nu cedeze în fața presiunilor lumii.
Moștenirea duhovnicească
Biserica Ortodoxă cinstește mucenicia Sfintei Achilina ca pe o floare de preț a grădinii cerești. Moaștele ei izvorăsc tămăduiri, iar viața ei luminează calea celor ce caută să-și păstreze sufletul curat. În icoane, este înfățișată ca o copilă purtând cununa muceniciei, iar în rugăciuni, ea este chemată ca mijlocitoare către Dumnezeu pentru cei bolnavi și pentru tinerii care se luptă cu ispitele lumii.
Într-o epocă în care sufletul copiilor este asaltat de ideologii străine de Hristos, de o cultură a distracției și de o viață fără sens duhovnicesc, viața Sfintei Achilina este un semn că pruncii pot deveni sfinți, că și la doisprezece ani se poate merge cu sufletul curat în Împărăția cerurilor.
Sfânta Muceniță Achilina este o stea luminoasă în ceata mucenicilor Bisericii
Cu sufletul ei curat și trupul jertfit pentru Hristos, a arătat că dragostea pentru Dumnezeu nu cunoaște vârstă și că adevărul nu poate fi înfrânt nici de sabia călăului, nici de focul prigonitorilor. Fie ca pilda ei să ne întărească și pe noi, cei slabi și nestatornici, în dragostea pentru Hristos, și să ne învețe că, indiferent de vârstă, putem fi sfinți dacă trăim cu inima întreagă pentru Dumnezeu.
Condacul Sfintei Muceniţe Achilina
Glasul 3
Fecioara astăzi…
Cu stropirile sângiurilor tale fiind curăţită şi cu cununile chinurilor încununată, Fecioară Achilina, Mirele tău Hristos pe tine te-a dat tămăduire şi mântuire celor din necazurile bolilor; celor ce aleargă la tine cu credinţă, izvorându-le viaţă veşnică.
Troparul Sfintei Muceniţe Achilina
Glasul 4
Mieluşeaua Ta, Iisuse, Achilina, strigă cu glas mare: pe Tine, Mirele meu, te iubesc și pe Tine căutându-Te mă chinuiesc și împreună mă răstignesc și împreună mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără de prihană, primește-mă pe mine ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ție. Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv, mântuiește sufletele noastre.