România a intrat în spațiul Schengen, astăzi 31 martie 2024, momentan pe calea aerului dar și maritimi, căci la frontierele terestre mai avem de așteptat.
Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, subliniază importanța intrării României în spațiul Schengen. El afirmă că decizia de extindere a acestui spațiu la frontierele terestre va fi una politică, însă se declară convins că procesul este ireversibil. Predoiu evidențiază că acest moment reprezintă un pas semnificativ în direcția consolidării relațiilor internaționale și a cooperării între statele membre ale Uniunii Europene.
„Astăzi, 31 martie 2024, marcăm un moment important pentru România, important pentru Uniunea Europeană, integrarea României în spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime. Este un proiect concretizat, un rezultat al unor eforturi tehnice, administrative, diplomatice şi politice ale României. Din punct de vedere tehnic, această realizare a fost posibilă prin îndeplinirea tuturor condiţiilor Schengen. Pentru securizarea graniţelor au fost necesare reforme legislative, procedurale, administrative şi instituţionale, precum şi intensificarea cooperării internaţionale. Fiecare pas a fost calculat şi adus la îndeplinire pentru a garanta securitatea internă şi externă a spaţiului Schengen, protejând totodată libertăţile fundamentale ale cetăţenilor noştri”, spune Predoiu într-un mesaj transmis duminică de MAI.
Libertate pentru cetățeni
El subliniază că, odată ce România va deveni membră a Spațiului Schengen, cetățenii români vor beneficia de o mobilitate sporită, având posibilitatea de a traversa frontierele fără a fi supuși la verificări la punctele de control ale Poliției de Frontieră. Aceasta va simplifica călătoriile și va consolida integrarea europeană a României, facilitând circulația liberă a persoanelor în interiorul Uniunii Europene.
„Pentru a avea această libertate de mişcare sporită, acţiunile Ministerului Afacerilor Interne privind securitatea frontierelor se intensifică. Poliţia de Frontieră va continua să efectueze controale selective, bazate pe informaţii, analize de risc şi indicii rezonabile pentru a contracara orice ameninţare potenţială. Am pus un accent deosebit pe protecţia minorilor, asigurându-ne că reglementările privind călătoriile acestora sunt bine înţelese şi respectate, pentru a proteja interesele celor mai vulnerabili dintre cetăţenii noştri, respectând în acelaşi timp tratatele şi codul frontierelor Schengen. În anul 2023, activitatea aeroporturilor şi porturilor noastre maritime a fost la un nivel ridicat, evidenţiind importanţa şi complexitatea tranziţiei către Schengen. Au fost gestionate peste 160.000 de curse aeriene şi afluxul de 22 de milioane de pasageri, dintre care aproape 300.000 de minori. Toate cele 17 aeroporturi din România, administrate de Ministerul Transporturilor sau, după caz, de autorităţi publice locale, au fost evaluate pentru pregătirea infrastructurii şi au fost găsite soluţii de adaptare a situaţiei organizatorice în contextul generat de aplicarea integrală a acquis-ului Schengen. Sunt eforturi programate şi structurate care se desfăşoară în bune condiţii. Relaţiile de cooperare cu ministerul omolog austriac sunt foarte bune, la fel şi cu comisarul european şi celelalte ministere de interne din statele membre ale UE. Menţinem o comunicare continuă cu toţi partenerii noştri strategici pentru a sprijini eforturile de aderare completă la Schengen. Perspectivele celei de a doua etape depind însă şi de factori care nu sunt în sfera de intervenţie diplomatică a ţării noastre, de evoluţii şi conjuncturi politice externe. Decizia de extindere cu frontierele terestre va fi politică, la fel ca şi decizia privind Air Schengen. Dar, în egală măsură, sunt convins că procesul este ireversibil şi că realizarea lui completă nu poate întârzia prea mult”, adaugă ministrul.
CITEȘTE ȘI – MARIAN VANGHELIE VREA DIN NOU PRIMĂRIA SECTORULUI 5