Castelul mișcător al lui Howl (Trilogia Castelul #1)—Diana Wynne Jones
Titlu original: Howl’s Moving Castle (Howl’s Moving Castle #1)
Traducerea: Lucia Ostafi-Iliescu
Editura: RAO
An apariție: 2007
Nr pagini: 256
Cotație Goodreads: 4,3
Rating personal al cărții: 5/5*
Într-o lume în care cizmele de 7 poşte şi mantalele care te fac invizibil sunt ceva banal, există totuşi ceva neobişnuit: un castel călător mişcat încoace şi încolo de un demon al focului.
"Castelul [...] hodorogea și zdrăngănea, înfreptându-se spre ea, peste mlaștină. Nori de fum negru se înălțau deasupra zidurilor negre. Era înalt, subțire, greoi și urât, și categoric extrem de sinistru. "
Uşa de la intrare dă în patru locuri deodată, trei zone din regatul Ingary şi o altă dimensiune, mai bine zis. Deschizând-o, poţi nimeri în Porthaven, oraşul de la malul mării, în Kingsbury, capitala regatului, pe colinele de lângă Market Chipping, pe care castelul le străbate fumegând asemenea unui tren ori în lumea noastră, în Ţara Galilor, de unde vine Howell Jenkins, stăpânul castelului.
I se mai spune şi Howl, vrăjitorul Howl şi are o reputaţie îngrozitoare deşi, aşa cum se dovedeşte pe parcursul cărţii, tânărul Howl e cu mult mai bun decât reputaţia lui. Are, bineînţeles, defecte, unele chiar greu de suportat, după cum va constata Sophie însă, din păcate pentru ea, n-are de ales. Vrăjitoarea din Waste, confundând-o cu sora ei, a preschimbat-o dintr-o adolescentă de 17 ani într-o bătrână iar castelul mişcător e singurul loc în care a găsit un adăpost şi speranţa că într-o zi ar putea fi transformată la loc.
Aşa începe o aventură cu accente faustiene, care pare un vis nebunesc plin de confuzii de persoane, identităţi schimbate, dispariții misterioase, povești de dragoste complicate din cauza celor enumerate mai înainte, vrăji care ies cât se poate de prost, demoni ai focului, lupte spectaculoase între vrăjitori, totul povestit cu o voce plină de căldură şi amuzament. Scriitoarea are un stil fermecător, ce o ajută să țeasă una dintre acele povești nemuritoare care te încântă indiferent de vârstă.
P.S.: Cu ani în urmă văzusem Hauru no Ugoku Shiro (Howl’s Moving Castle) și am fost fermecată. Sunt înnebunită după anime-urile marca Studio Ghibli iar Castelul mișcător al lui Howl se află printre favorite. Mi s-a părut grozav, o dezlănțuire de talent și imaginație; când am aflat că era de fapt ecranizarea unei cărți, am simțit că trebuie s-o citesc. Nu mi-a părut rău, nu e o ecranizare fidelă, există destule diferențe, unele chiar majore, astfel că n-ai nicio clipă senzația de déjà-vu. Amândouă sunt minunate, în felul lor, și-mi plac la fel de mult. Vi le recomand, cu toată căldura!