Faimoasele probiotice, cele mai lăudate atunci când vine vorba despre nutriție, sunt menționate peste tot pentru efectele lor pozitive asupra sănătății digestive. Majoritatea am auzit de ele deja, poate unele fac deja un efort pentru a consuma mai multe prin intermediul unor suplimente alimentare sau a unor alimente fermentate. Aici intră iaurtul, varza acră, tempeh, kombucha, kefirul sau kimchi.
Dar, știai oare că aceste vedete nutriționale nu acționează în mod izolat? Pot coopera de minune cu prebioticele pentru a oferi toate beneficiile lor. Acești compuși, cel mai adesea, uitați sunt elemente cruciale atunci când vine vorba despre o microbiotă intestinală prosperă.
Care este diferența între prebiotice și probiotice?
Prebioticele și probioticele, chiar dacă lucrează împreună, pentru a suporta microbiota intestinală, nu trebuie să fie confundate.
Probioticele sunt bacterii care acoperă interiorul intestinelor. Flora intestinală este considerată sănătoasă atunci când micro-organismele sunt numeroase și variate. Adică o mulțime de benficii pentru sănătate.
Preboticele sunt compuși care nu pot să fie digerați și care se regăsesc doar în anumite alimente de origine vegetală. Servesc drept hrană pentru probiotice, ajutând la creșterea și activitatea acestora.
Este ca un fel de „îngrășământ” pentru microbiota intestinală!
Pe scurt: probioticele sunt bacterii intestinale bune (organisme vii) care se hrănesc cu prebiotice (un tip de fibre) pentru a se înmulți și a ne oferi o bună sănătate digestivă, fizică și chiar mentală.
„Mâncând” probioticele, acestea produc acizi grași cu lanț scurt, cum ar fi acidul butiric, care sunt foarte benefici: în special, au proprietăți cardioprotectoare și antiinflamatorii.
Care sunt beneficiile prebioticelor?
Principalul beneficiu al prebioticelor este că acestea susțin sănătatea digestivă prin promovarea înmulțirii bacteriilor benefice din intestin, care creează acizi grași cu lanț scurt care:
-îmbunătățesc digestia.
-reglează pH-ul intestinal.
-favorizează regularitatea.
Cu alte cuvinte, se poate spune că prebioticele oferă indirect beneficii similare cu cele ale probioticelor, deoarece le hrănesc pe acestea din urmă!
Dar asta nu e tot! Studiile sugerează că beneficiile prebioticelor includ :
-absorbția mai eficientă a mineralelor, cum ar fi calciul și magneziul;
-reducerea inflamației: acizii grași cu lanț scurt susțin integritatea mucoasei intestinale, împiedicând moleculele inflamatorii să „evadeze” din intestin;
-reducerea poftei de alimente dulci, datorită efectului lor stabilizator asupra nivelului de zahăr din sânge;
-îmbunătățirea funcției imunitare prin reducerea simptomelor de alergie;
-scăderea nivelului de colesterol, ceea ce reduce riscul de boli cardiovasculare;
-reglează starea de spirit și funcția hormonală.
Câte prebiotice ar trebui să consumi pe zi?
Nu există un aport zilnic oficial recomandat de prebiotice. Cu toate acestea, dacă consumi suficiente fibre, probabil că mănânci o cantitate apreciabilă de prebiotice.
Care sunt cele mai bune surse de prebiotice?
Întrucât prebioticele sunt un tip de fibre, acestea se găsesc exclusiv în anumite plante, deoarece alimentele de origine animală nu conțin fibre.
Cele mai bune surse de fibre cu acțiune prebiotică sunt:
-Usturoiul.
-Ceapa.
-Prazul.
-Sparanghelul.
-Varza.
-Frunzele de păpădie (pe bune!).
-Bananele verzi.
-Merele (cu coajă).
-Cartofii (cu coajă).
-Anghinarea.
-Leguminoasele (năut, linte, fasole albă, fasole roșie și neagră, etc.).
-Ovăzul.
-Quinoa.
-Tărâțele de grâu.
-Semințele de in.
-Cacao.
-Algele marine.