Premierul Ilie Bolojan a anunțat miercuri, într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria, schimbarea conducerii Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Decizia vine în contextul aplicării unui nou pachet de măsuri fiscale, menit să reducă deficitul bugetar și să întărească capacitatea statului de a gestiona eficient veniturile și cheltuielile publice.
„Pentru a pune în practică acest pachet fiscal, este evident că este nevoie de o altă abordare. Astăzi am numit o nouă conducere la ANAF, la propunerea domnului ministru de Finanțe, în așa fel încât, stabilind criterii de performanță, să combatem evaziunea fiscală și să asigurăm cheltuirea corectă a banilor publici”, a declarat Bolojan.
Măsuri concrete în al doilea pachet fiscal
Întrebat despre instrumentele concrete pe care Guvernul le va utiliza pentru a lupta împotriva evaziunii fiscale, premierul a precizat că acestea vor fi incluse în al doilea pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, aflat în pregătire.
„Se lucrează la un cadru legislativ care să permită ANAF să fie mai eficient. Acesta va cuprinde elemente legate de eșalonări de plată, executări silite, confiscări de bunuri, modificări în legislația insolvenței și alte măsuri menite să întărească capacitatea de colectare”, a explicat șeful Guvernului.
El a subliniat că eforturile de creștere a încasărilor bugetare nu se vor baza exclusiv pe majorarea TVA, ci și pe o reformă profundă a modului în care statul recuperează veniturile pierdute prin fraudă sau neplată.
Obiective clare pentru noua conducere a ANAF
Bolojan a indicat că noua conducere a ANAF va funcționa pe baza unor criterii clare de performanță. „Nu este suficient să avem voință politică. Este nevoie de un aparat administrativ funcțional, eficient și bine coordonat. Ne așteptăm ca ANAF să livreze rezultate vizibile într-un timp scurt.”
Schimbarea survine într-un moment în care presiunile pe bugetul de stat sunt în creștere, iar nevoia de eficientizare a colectării fiscale devine tot mai urgentă, pe fondul angajamentelor României în fața Comisiei Europene privind reducerea deficitului excesiv.
Guvernul promite să continue procesul de reformare a instituțiilor fiscale și să implementeze politici care nu doar cresc veniturile statului, ci și întăresc încrederea contribuabililor în corectitudinea și transparența autorităților.
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) reprezintă una dintre cele mai importante instituții ale statului român, având un rol central în colectarea veniturilor bugetare și în asigurarea echilibrului financiar al țării. Creată în 2004, prin reorganizarea fostei Direcții Generale a Finanțelor Publice, ANAF funcționează în subordinea Ministerului Finanțelor și are ca principal obiectiv administrarea eficientă a impozitelor, taxelor, contribuțiilor sociale și a altor venituri datorate bugetului general consolidat.
Rolul ANAF în economia României
ANAF nu este doar o instituție tehnocrată care gestionează cifre, ci un pilon fundamental în funcționarea aparatului de stat. Prin activitatea sa, ANAF asigură resursele necesare finanțării serviciilor publice esențiale: sănătate, educație, apărare, infrastructură sau pensii. Fiecare leu colectat corect înseamnă un pas în plus spre o administrație eficientă și sustenabilă.
Pe lângă colectare, ANAF are un rol esențial în prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, în gestionarea inspecțiilor fiscale și a controalelor economico-financiare, în administrarea marilor contribuabili și în relația cu contribuabilii mici și mijlocii. De asemenea, instituția gestionează rambursările de TVA, soluționează contestațiile fiscale și aplică legislația privind executările silite.
Provocările structurale ale ANAF
De-a lungul anilor, ANAF s-a confruntat cu multiple dificultăți, cele mai importante fiind:
- Nivelul scăzut de colectare comparativ cu alte state UE – România înregistrează una dintre cele mai mari cote de evaziune fiscală din Uniunea Europeană, în special în domenii precum TVA, accize sau muncă nedeclarată.
- Sistemul informatic învechit – Deși există planuri ambițioase de digitalizare, multe dintre sistemele informatice ale ANAF sunt depășite, ceea ce afectează eficiența operațională și viteza de reacție a instituției.
- Lipsa de personal calificat și fluctuația cadrelor – Resursa umană reprezintă un punct vulnerabil, mai ales în condițiile unei piețe competitive, unde specialiștii în fiscalitate preferă adesea sectorul privat.
- Birocrația și percepția negativă – Mulți contribuabili reclamă dificultăți în comunicarea cu instituția, proceduri complicate și lipsa unui sprijin real în înțelegerea obligațiilor fiscale.
VEZI ȘI – Exporturile de pământuri rare din China repornesc lent: industria auto respiră, dar rămâne în alertă