Pe măsură ce US Open 2026 se apropie de final la New York, finala feminină se va disputa sâmbătă, 12 septembrie. O dată specială pentru Monica Seleș. Acum 34 de ani, ea a câștigat al doilea și ultimul său titlu la US Open, în fața Arantxei Sánchez-Vicario. Câteva luni mai târziu, soarta ei s-a schimbat radical în urma unui atac cu cuțitul.
Monica Seleș, o viață marcată de tragedie
La New York, ediția din 2026 a US Open se apropie de final. Sâmbătă, 12 septembrie, Aryna Sabalenka o va înfrunta pe Elena Rybakina în finala de simplu feminin. O dată care trezește o amintire mult mai veche pentru Monica Seleș. Acum 34 de ani, zi de zi, fosta numărul 1 mondial a câștigat al doilea titlu la US Open, învingând-o pe spaniola Arantxa Sánchez-Vicario în finală. Nu știa încă, dar acesta urma să fie ultimul ei titlu la New York.
Câteva luni mai târziu, cariera ei urma să fie zguduită de un atac teribil. La doar 19 ani, Monica Seleș domina atunci tenisul mondial. Jucătoarea de origine iugoslavă devenise numărul 1 mondial în 1991 și avea deja opt titluri de Grand Slam. În 1992, ea și-a păstrat, printre altele, titlul la Openul Australiei și a câștigat pentru a doua oară consecutiv US Open, după ce a dominat-o pe Arantxa Sánchez-Vicario în finală.
30 aprilie 1993, data în care soarta ei se schimbă brusc
Însă pe 30 aprilie 1993, soarta ei s-a schimbat brusc. În timp ce juca împotriva bulgăroaicei Magdalena Maleeva în sferturile de finală ale turneului de tenis de la Hamburg, un spectator a sărit din tribune și a înjunghiat-o în spate cu un cuțit de bucătărie, chiar în momentul în care ea tocmai preluase avantajul în setul al doilea. Bărbatul, Günter Parche, era un fanatic al lui Steffi Graf, marea rivală a Monicăi Seleș.
Ea a fost transportată imediat la spital. Rana era adâncă, dar niciun organ vital nu a fost afectat. „Era un instrument de măcelărie. Un cuțit folosit pentru a curăța carnea de pe oase, foarte flexibil. Nimănui nu i-ar trece prin cap să folosească așa ceva pentru a înjunghia pe cineva”, a explicat Jens-Peter Hecht, responsabilul cu relațiile cu presa al Federației Germane de Tenis (DTB), pentru L’Équipe.
Deși rana fizică se vindecă în câteva săptămâni, trauma psihologică este imensă. Monica Seleș cade în depresie și suferă de tulburări alimentare. Se îndepărtează de terenurile de tenis și revine în competițiile oficiale abia 27 de luni mai târziu, în august 1995, la Toronto. La revenirea în competiție, fosta numărul 1 mondial a început în forță, câștigând turneul din Canada.
Câteva săptămâni mai târziu, a ajuns în finala US Open, pe care a pierdut-o în fața lui Steffi Graf. În ianuarie 1996, a câștigat Openul Australiei, obținând astfel al nouălea și ultimul său titlu de Grand Slam. În ciuda acestei reveniri spectaculoase, Monica Seleș nu va mai reuși niciodată să-și recâștige dominația de care se bucura înainte de agresiune. Cu toate acestea, ea rămâne o jucătoare importantă a circuitului și se menține timp de mai mulți ani în top 10 mondial. Ea dispută ultimul său meci oficial în 2003, înainte de a-și anunța oficial retragerea în 2008.
Monica Seles suferă de o boală rară: mărturia emoționantă a fostei vedete a tenisului
La mai bine de treizeci de ani de la agresiunea care i-a marcat cariera, Monica Seles trebuie să învețe din nou să se adapteze. În august 2025, fosta campioană a dezvăluit că suferă de miastenia gravis, o boală neuromusculară autoimună cronică care poate provoca, printre altele, slăbiciune musculară și tulburări de vedere. Într-un interviu acordat Associated Press, pe 12 august 2025, ea a povestit că a început să observe simptome în timp ce juca tenis cu copiii sau cu membrii familiei sale. „Văd două mingi”, a explicat ea după ce a constatat că rata unele mingi. Boala îi afectează astăzi viața de zi cu zi. Anumite gesturi simple, precum uscarea părului, pot deveni dificile. „Trebuie să te adaptezi mereu. Asta fac acum”, a mărturisit ea.
O nouă schimbare radicală
O nouă schimbare radicală pe care Monica Seles o compară cu diferitele etape care i-au marcat viața. Când ajunge în Statele Unite la vârsta de 13 ani, nu vorbește engleza și trebuie să se despartă de familia sa. Apoi vine faima, odată ce devine una dintre cele mai mari jucătoare de tenis din generația sa. Iar, în 1993, atacul cu cuțitul care o obligă să-și reconstruiască complet viața. „A deveni o jucătoare de top înseamnă, de asemenea, un nou început, pentru că faima, banii, atenția, toate acestea se schimbă, iar la 16 ani este greu să le gestionezi.
Apoi, desigur, după ce am fost atacată cu cuțitul (în 1993, în timpul unui meci, n.r.), a trebuit să o iau de la zero”, mărturisea fosta sportivă. Pentru ea, diagnosticul a reprezentat un „nou început”. „Așa cum le spun copiilor pe care îi antrenez: «Trebuie să vă adaptați mereu. Mingea sare și trebuie pur și simplu să vă adaptați”», spunea ea. De atunci, se implică activ în sensibilizarea publicului cu privire la această boală rară. De altfel, face parte din Challenge MY gMG, așa cum a anunțat pe contul său de Instagram. Un program unic conceput pentru a ajuta oamenii să ia măsuri concrete care le pot schimba cu adevărat viața de zi cu zi.