EPISODUL 1
Motto:
Surdul vorbește întotdeauna mai tare decât cel care aude, iar prostul mai mult decât cel care înțelege.
Nicolae Iorga
Preambul
Pe data de 15.03.2026, AGERPRES a publicat un articol cu titlul „Creșterea cotațiilor internaționale pentru aur și argint scumpește bijuteriile din România”, în care președintele Colegiului Producătorilor și Comercianților de Bijuterii (CPCB), Mihai Trif, face niște afirmații tendențioase la adresa caselor de amanet și a vânzătorilor de bijuterii, reluând o temă veche, rostogolită periodic în spațiul public.
O NOUĂ TENTATIVĂ?
Folosind ca pretext creșterea prețului aurului — fenomen care se întâmplă dintotdeauna —, în articol s-a „strecurat” adevăratul mesaj, și anume piedicile care stau în calea „fericirii” CPCB, adică tot ceea ce înseamnă concurență, legală sau nu, prezentate drept lacune legislative care (ce să vezi!) prejudiciază bugetul statului.
Reamintim că s-a mai încercat, în anul 2020, prin intermediul deputatului Huțucă Bogdan-Iulian, introducerea unui proiect de lege (PL 439/2020) — o lege „cu dedicație” , al carei justificari era deasemenea lupta impotriva evaziunii fiscale dar care ar fi produs efectul contrar.
Deasemenea, aceasta lege ar fi îngreunat, dacă nu chiar desființat, activitatea caselor de amanet, precum și posibilitatea cetățenilor de a contracta un împrumut rapid.
Legea prevedea ca toți cetățenii care doresc să vândă aur sau să amaneteze obiecte din metale prețioase să fie obligați să obțină de la ANPC un buletin de expertiză (contra cost, evident) pentru obiectele care nu prezintă o marcă a statului român.
Având în vedere că peste 70% dintre obiectele deținute de populație nu prezintă această marcă, iar ANPC nu are personal suficient pentru verificare și marcare, ca exista localitati in care ANPC nu are operatori , cetățeanul care ar fi vrut să amaneteze ar fi fost nevoit să aștepte câteva zile pentru marcarea obiectului, să plătească o taxă suplimentară și abia apoi să se prezinte la casa de amanet.
O aberație din multe puncte de vedere.
De asemenea, societățile comerciale care cumpără sau primesc în amanet obiecte din metale prețioase ar fi fost obligate să țină o evidență exagerat de strictă, ceea ce ar fi crescut semnificativ costurile, din cauza unei birocrații excesive, inexistente în alte domenii.
Deputatul Huțucă Bogdan-Iulian a renunțat la inițiativă în urma protestelor din partea patronatelor din domeniu și a IFN-urilor care acordă împrumuturi pe amanet, IFN-uri care i-au pichetat biroul parlamentar din Constanța (B-dul Ferdinand nr. 49), fortandu-l sa se ascunda pentru a evita o discutie tehnica care ar fi dovedit ca habar nu are ce scrie in proiectul de lege si ca acesta i-a fost servit gata redactat.
De asemenea, în urma acestei tentative, Huțucă Bogdan-Iulian a „îmbogățit” dicționarul limbii române cu un nou cuvânt — HOȚUCARISMUL — împreună cu derivatele sale: a hoțucări, hoțucăreală, hoțucarisme, hoțucar etc.
HOȚUCARISMUL se definește ca fiind:
- Acțiunea prin care un politician acceptă să introducă un proiect de lege furnizat deja redactat de către beneficiar, refuză dialogul cu actorii din domeniul vizat și încearcă să îl treacă „pe șest” prin comisii;
- Manipularea percepției publice prin inventarea unei probleme, cu scopul de a livra ulterior „soluția”, respectiv o măsură care, în realitate, aduce beneficii ascunse (financiare, politice sau de influență) unui grup restrâns sau unei entități specifice.
Vezi articolul: „Deputatul PNL Huțucă Bogdan-Iulian, dispreț, abuz și nesimțire în relația cu cetățeanul”.
Probabil că articolul publicat de AGERPRES reprezintă preambulul unei noi încercări.
Rămâne de văzut care va fi, de această dată, deputatul sau senatorul dispus să riște compromiterea, încercând să ne „HOȚUCAREASCĂ”.
În episodul următor vom discuta cu reprezentanții celor „incriminați”.
Vezi si articol: “Deputatul PNL Hutuca Bogdan-Iulian, dispret, abuz si nesimtire, in relatia cu cetateanul”
Vezi si articol : “ Horia Constantinescu si anpc – aroganta, abuz si incompetenta”