O echipă de cercetători de la Texas A&M University susține că ar fi făcut un pas important în lupta împotriva îmbătrânirii creierului și a bolilor neurodegenerative, după dezvoltarea unui spray nazal experimental care ar putea reduce inflamația cerebrală și restabili funcțiile cognitive afectate de vârstă.
Potrivit studiului publicat în revista științifică Journal of Extracellular Vesicles, tratamentul a reușit să îmbunătățească memoria, să reducă inflamația cronică și să reactiveze funcțiile celulare ale creierului după doar două doze administrate nazal, scrie presa internațională.
Cercetătorii spun că descoperirea ar putea deschide drumul către noi terapii pentru afecțiuni asociate declinului cognitiv, inclusiv demența și boala Alzheimer, într-un moment în care numărul cazurilor de boli neurodegenerative continuă să crească la nivel mondial.
Echipa de cercetare a fost coordonată de profesorul Ashok Shetty, alături de cercetătorii Madhu Leelavathi Narayana și Maheedhar Kodali, specialiști în medicină regenerativă și neuroștiințe.
„Bolile cerebrale asociate îmbătrânirii, precum demența, reprezintă o problemă majoră de sănătate la nivel global. Ceea ce arătăm acum este că îmbătrânirea creierului poate fi reversibilă”, a declarat Shetty.
Spray-ul experimental folosește particule biologice microscopice, numite vezicule extracelulare, care transportă molecule speciale denumite microARN-uri. Acestea joacă un rol esențial în reglarea proceselor biologice din creier și în controlul inflamației.
Spre deosebire de tratamentele clasice, administrarea nazală permite substanțelor să ajungă direct în țesutul cerebral, evitând bariera naturală de protecție a creierului și fără proceduri invazive.
„Administrarea intranazală ne permite să tratăm direct creierul fără intervenții complicate”, a explicat cercetătorul Maheedhar Kodali.
Potrivit oamenilor de știință, tratamentul a vizat celulele imunitare responsabile pentru inflamația cronică asociată îmbătrânirii. Spray-ul a redus activitatea unor mecanisme inflamatorii considerate factori-cheie în degradarea cerebrală, inclusiv sistemele NLRP3 și cGAS-STING.
Mai mult decât atât, cercetătorii au observat o îmbunătățire a funcției mitocondriilor — structurile celulare responsabile pentru producerea energiei. Odată cu înaintarea în vârstă, mitocondriile devin mai puțin eficiente, afectând capacitatea neuronilor de a procesa și stoca informații.
„Redăm neuronilor energia prin reducerea stresului oxidativ și reactivarea mitocondriilor”, a declarat Narayana.
Rezultatele nu s-au limitat doar la analize biologice. În cadrul testelor comportamentale, modelele tratate au demonstrat îmbunătățiri clare ale memoriei și capacității de recunoaștere comparativ cu cele netratate. Cercetătorii spun că efectele au apărut rapid și s-au menținut timp de câteva luni după doar două administrări.
„Vedem cum sistemele naturale de reparare ale creierului sunt reactivate”, a spus Shetty.
Descoperirea este considerată promițătoare și pentru alte afecțiuni neurologice. Cercetătorii cred că terapia ar putea fi folosită în viitor inclusiv pentru recuperarea după accidente vasculare cerebrale sau pentru încetinirea declinului cognitiv asociat îmbătrânirii.
Totuși, specialiștii subliniază că tratamentul se află încă într-o etapă experimentală și că vor fi necesare studii suplimentare înainte ca terapia să poată fi testată pe oameni.
Cercetarea a fost susținută de National Institute on Aging, iar echipa a depus deja un brevet în Statele Unite pentru noua tehnologie.
În contextul în care numărul cazurilor de demență este estimat să se dubleze în următoarele decenii, oamenii de știință spun că astfel de terapii ar putea schimba radical modul în care este privită îmbătrânirea creierului.
„Nu vrem doar ca oamenii să trăiască mai mult, ci să îmbătrânească sănătos, lucid și activ”, a concluzionat Shetty.