Corneliu Zelea Codreanu, născut pe 13 septembrie 1899 în Huşi, județul Vaslui, rămâne una dintre cele mai controversate figuri din istoria României interbelice. Fondator al Mișcării Legionare și lider al Gărzii de Fier, Codreanu a influențat profund scena politică românească dintre cele două războaie mondiale, promovând o ideologie ultranaționalistă, mistică și profund antisemită. Deși venerat de unii ca un simbol al naționalismului românesc, acțiunile și ideologia sa au generat tensiuni politice și sociale majore, lăsând un impact durabil asupra istoriei țării.
Corneliu Zelea Codreanu s-a născut într-o familie cu rădăcini naționaliste, tatăl său, Ion Zelea Codreanu, fiind un învățător cunoscut pentru convingerile sale conservatoare și naționaliste. Aceste idei au influențat profund educația tânărului Corneliu. După ce a urmat cursurile liceale la Huși și Bacău, Codreanu s-a înscris la Facultatea de Drept din Iași, unde a intrat în contact cu cercurile naționaliste studențești.
În timpul anilor de studenție, Codreanu s-a remarcat prin implicarea sa activă în mișcările naționaliste. El a criticat vehement influența economică și culturală a evreilor în România, argumentând că țara era amenințată de o „corupție morală și politică” care trebuia combătută printr-o regenerare spirituală și națională. Aceste convingeri aveau să devină fundamentul ideologic al carierei sale politice.
În 1927, Corneliu Zelea Codreanu a înființat „Legiunea Arhanghelului Mihail,” o organizație care îmbina naționalismul extrem cu un misticism religios profund. Mișcarea promova ideea că salvarea României nu putea veni decât printr-o întoarcere la valorile creștine și prin purificarea morală a societății. În centrul ideologiei legionare se aflau loialitatea față de țară, sacrificiul personal și respingerea oricăror influențe străine.
Garda de Fier, aripa paramilitară a Mișcării Legionare, s-a distins prin acțiunile sale violente împotriva oponenților politici și prin încercarea de a elimina elementele percepute ca fiind „străine” sau „nocive” pentru societate. Codreanu însuși era văzut de adepți ca un lider mesianic, o figură care ar fi fost predestinată să salveze România de corupție și decadență.
Popularitatea Mișcării Legionare a crescut rapid în anii 1930, pe fondul nemulțumirilor economice, sociale și politice. Mesajul lui Codreanu, axat pe naționalismul radical și religiozitate, a atras mulți tineri, în special din mediul rural și din rândul studenților. Garda de Fier a câștigat teren în alegeri și a devenit o forță politică redutabilă, provocând îngrijorare în rândul partidelor tradiționale.
Codreanu a fost un orator carismatic, capabil să inspire loialitate fanatică. El a cultivat imaginea unui lider incoruptibil, gata să sacrifice totul pentru binele națiunii. Cu toate acestea, metodele violente și discursul său extremist au adus Mișcarea Legionară în conflict cu autoritățile statului și cu regele Carol al II-lea, care vedea în Codreanu o amenințare directă la adresa ordinii constituționale.
Relația tensionată dintre Codreanu și regele Carol al II-lea a atins punctul culminant în 1938. Regele, temându-se de influența tot mai mare a Mișcării Legionare, a decis să ia măsuri drastice pentru a-și consolida puterea. În acel an, Codreanu a fost arestat sub acuzația de trădare și instigare la violență. După un proces controversat, a fost condamnat la 10 ani de muncă silnică.
La scurt timp, în noiembrie 1938, Corneliu Zelea Codreanu a fost ucis împreună cu alți legionari de către autorități, oficial sub pretextul unei tentative de evadare. Moartea sa a transformat însă imaginea lui Codreanu într-un martir al naționalismului românesc pentru susținătorii săi, alimentând și mai mult cultul personalității sale.
Deși Garda de Fier a fost desființată oficial în anii următori, ideologia promovată de Codreanu a continuat să aibă un impact asupra politicii românești. Cultul său a fost perpetuat de susținătorii săi chiar și după cel de-Al Doilea Război Mondial, în ciuda asocierii Mișcării Legionare cu regimuri fasciste și acțiuni extremiste.
Astăzi, figura lui Corneliu Zelea Codreanu rămâne una polarizantă. Pentru unii, el simbolizează o luptă idealistă pentru renașterea națională, în timp ce pentru alții, reprezintă o perioadă întunecată de extremism și violență. Istoricii continuă să dezbată impactul său asupra României interbelice, dar ceea ce este cert este că el a marcat profund o epocă plină de frământări și schimbări majore.
Amintim că Georgescu Călin, câștigătorul primului tur al alegerilor prezidențiale, l-a „lăudat” pe Zelea Codreanu de curând.
VEZI ȘI – Rezultate alegeri parlamentare 2024. Cine a obținut primul loc