Incidența accidentelor vasculare cerebrale (AVC) în rândul adulților tineri s-a majorat semnificativ în ultimele trei decenii, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Cincinnati. Datele analizate arată că numărul cazurilor în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 54 de ani a crescut de la aproximativ 34 la 62 de accidente vasculare cerebrale la 100.000 de persoane pe an.
Cercetătorii au analizat 2.076 de cazuri de primul AVC înregistrate în regiunea Greater Cincinnati/Northern Kentucky, în perioada 1993-1994 – 2020. Rezultatele studiului au fost publicate pe 23 septembrie în revista medicală Neurology.
Creșterea observată în rândul adulților tineri a fost determinată în principal de accidentele vasculare cerebrale ischemice. Acestea apar atunci când un vas de sânge care alimentează creierul este blocat.
Mai mulți factori de risc identificați la adulții tineri
În perioada analizată, cercetătorii au observat și o creștere a mai multor factori de risc în rândul adulților tineri care au suferit un AVC. Printre aceștia s-au numărat hipertensiunea arterială, diabetul, fibrilația atrială, adică un ritm neregulat al inimii, și consumul de substanțe.
Unul dintre cele mai mari salturi a fost înregistrat în cazul consumului de substanțe documentat în rândul pacienților. Proporția acestora a crescut de la 4,6% la 40,2% în perioada studiului, cercetătorii menționând că această evoluție a fost determinată în principal de consumul de marijuana.
David J. Robinson, coautor al studiului și profesor asistent de neurologie clinică și medicină de reabilitare la Universitatea din Cincinnati, a subliniat însă că nu se poate spune că acest factor este responsabil pentru creșterea numărului de AVC-uri.
Potrivit acestuia, există o relație între consumul de marijuana și accidentele vasculare cerebrale, însă cele mai multe dovezi disponibile se referă la consumul mai intens. Legătura dintre consumul de marijuana și bolile cardiovasculare necesită, în opinia sa, cercetări suplimentare.
Situația este diferită în cazul adulților vârstnici
Tendința identificată la adulții tineri este diferită de cea observată în rândul persoanelor mai în vârstă. În această categorie, rata accidentelor vasculare cerebrale a scăzut în perioada analizată.
Potrivit datelor studiului, incidența în rândul adulților vârstnici a coborât de la aproximativ 619 la 453 de cazuri la 100.000 de persoane pe an.
Cercetătorii au identificat și o îmbunătățire în ceea ce privește supraviețuirea pe termen scurt după un AVC în rândul adulților tineri. Proporția pacienților care au murit în primele 30 de zile după accident vascular cerebral a scăzut de la 11,7% la 9,4%.
Scăderea a fost observată în principal în cazul accidentelor vasculare cerebrale hemoragice, printre care hemoragiile intracerebrale și subarahnoidiene.
Robinson consideră că această evoluție ar putea indica faptul că tratamentele pentru accidentele vasculare hemoragice și metodele prin care pacienții sunt ajutați să supraviețuiască s-au îmbunătățit. El a subliniat însă că supraviețuirea nu exclude posibilitatea apariției unor dizabilități după un AVC, motiv pentru care prevenția rămâne importantă.
„Accidentul vascular cerebral nu este exclus la 40 de ani”
Deși AVC-ul este în continuare mai puțin frecvent în rândul adulților tineri decât la vârste înaintate, specialiștii atrag atenția că riscul nu este zero.
Dr. Jason A. Gluck, vicepreședinte al Heart & Vascular Institute și șef al departamentului de cardiologie al AtlantiCare din New Jersey, care nu a participat la cercetare, a remarcat că evoluția observată în rândul tinerilor este îngrijorătoare.
Medicul a subliniat că factorii de risc pentru AVC pot apărea și la vârste mai mici. Hipertensiunea arterială, diabetul, fumatul, obezitatea, nivelul anormal al colesterolului și lipsa activității fizice sunt printre factorii care pot contribui la apariția accidentului vascular cerebral.
Gluck a explicat că bolile vasculare nu încep brusc la o anumită vârstă, ci se dezvoltă în timp.
Cercetătorii nu au putut stabili cauza exactă a creșterii
Autorii studiului avertizează că rezultatele nu permit identificarea unei cauze precise pentru creșterea incidenței AVC-urilor în rândul adulților tineri.
Una dintre principalele limitări ale cercetării este faptul că oamenii care nu au suferit un AVC nu au fost analizați în mod comparabil în ceea ce privește factorii de risc. Din acest motiv, cercetătorii nu pot determina cât de mult s-au schimbat acești factori în întreaga populație din regiunea analizată.
De asemenea, modul în care accidentele vasculare cerebrale sunt diagnosticate și documentate s-a schimbat în cele aproape trei decenii acoperite de studiu. Utilizarea mai frecventă a investigațiilor RMN, de exemplu, ar putea contribui la identificarea unui număr mai mare de cazuri.
Și creșterea consumului de substanțe documentat ar putea fi influențată, cel puțin parțial, de modificările în modul de raportare sau de disponibilitatea oamenilor de a declara acest consum.
Un alt aspect important este limita geografică a cercetării. Studiul a inclus doar cinci comitate dintr-o singură zonă a Statelor Unite, astfel că rezultatele nu pot fi considerate automat reprezentative pentru toate regiunile sau pentru populația globală.
Hipertensiunea, unul dintre principalii factori asupra cărora se poate interveni
David Robinson a indicat hipertensiunea arterială drept factorul de risc cel mai strâns asociat cu AVC-ul și a atras atenția asupra necesității ca adulții tineri să aibă acces la verificarea tensiunii și a celorlalți factori de risc.
Specialistul a recomandat și orientarea după lista „Life’s Essential 8” a American Heart Association. Aceasta include controlul tensiunii arteriale, o alimentație mai sănătoasă, reducerea sedentarismului, renunțarea la produsele din tutun, un somn adecvat, gestionarea greutății, controlul colesterolului și menținerea glicemiei în limite sănătoase.
În cazul unui posibil AVC, dr. Gluck recomandă folosirea metodei „BE FAST”, care poate ajuta la recunoașterea rapidă a simptomelor: pierderea bruscă a echilibrului, modificări ale vederii, căderea unei părți a feței, slăbiciune la nivelul brațului și dificultăți de vorbire.
Litera „T” din această formulă vine de la „Time”, adică timpul este esențial. Dacă apar astfel de simptome la o persoană, recomandarea specialistului este apelarea serviciilor de urgență și nu conducerea proprie până la spital.
Studiul publicat în Neurology evidențiază astfel o evoluție diferită între generațiile mai tinere și cele mai în vârstă. În timp ce rata AVC-urilor a scăzut la adulții vârstnici în regiunea analizată, în rândul persoanelor cu vârste între 20 și 54 de ani aceasta a crescut de la aproximativ 34 la 62 de cazuri la 100.000 de persoane pe an. Cercetătorii spun că sunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege de ce se produce această schimbare și ce factori contribuie la ea.