✝ Aducerea moaștelor Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava

Photo of author

By Adrian Serban

În galeria sfinților ocrotitori ai neamului românesc, Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava ocupă un loc deosebit. El este nu doar un mărturisitor neînfricat al credinței ortodoxe, ci și un ocrotitor minunat al Moldovei, ale cărui sfinte moaște au fost așezate cu evlavie în Suceava încă din anul 1402. Aducerea moaștelor sale din Cetatea Albă în capitala Moldovei de atunci a fost un eveniment cu semnificații profunde religioase, politice și identitare, marcând o epocă de afirmare a autonomiei ecleziastice și a valorilor ortodoxe în spațiul românesc.

Mucenicia Sfântului Ioan cel Nou

Originar din Trapezunt, în Asia Mică, Ioan era un tânăr negustor creștin, crescut în dreapta credință și în frica de Dumnezeu. În jurul anului 1330, în timpul unei călătorii comerciale spre Cetatea Albă, situată la gurile Nistrului, el a avut o dispută teologică cu un neguțător venețian, Reiz, care, biruit în cuvânt, a căutat să se răzbune. Astfel, ajuns în Cetatea Albă, l-a pârât pe Ioan la autoritățile locale tătare, afirmând mincinos că dorește să se convertească la islam.

Aducându-l în fața eparhului păgân, Sfântul Ioan a fost ispitit să renunțe la credința ortodoxă, însă el a rămas statornic, mărturisind cu tărie: „Să nu-mi fie mie a mă lepăda de Tine, Hristoase, Mântuitorul meu!” Pentru această mărturisire, a fost supus la chinuri groaznice: bătăi crunte, târâre prin cetate legat de coada unui cal sălbatic, și, în cele din urmă, i s-a tăiat capul de către un evreu fanatic. Martiriul său a avut loc la 2 iunie 1330, când avea doar 30 de ani.

Minunile de după mucenicie

Trupul său a fost păzit de îngeri, iar luminile cerești văzute deasupra lui au umplut de teamă și uimire întreaga cetate. Deși autoritățile păgâne nu voiau să îngăduie îngroparea lui, în urma unor semne minunate, printre care împietrirea brațului unui tătar care a tras cu arcul asupra moaștelor, trupul său a fost în cele din urmă depus cu cinste în biserica ortodoxă din Cetatea Albă. Timp de 70 de ani, moaștele Sfântului au săvârșit numeroase minuni și vindecări, devenind cunoscute în întreaga regiune.

Aducerea moaștelor la Suceava

În anul 1402, domnul Moldovei, Alexandru cel Bun (1400-1432), cu binecuvântarea mitropolitului Iosif, a trimis o delegație să aducă moaștele Sfântului din Cetatea Albă la Suceava. Aducerea a avut loc în ziua de 24 iunie, sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, cunoscută în popor ca Sânzienele. Procesiunea a fost condusă de ieromonahul Grigorie Țamblac, teolog și cărturar de seamă, care a rostit cu acel prilej un panegiric închinat Sfântului Ioan, considerat prima lucrare originală scrisă pe teritoriul Moldovei.

Moaștele au fost așezate în biserica „Mirăuților” din Suceava, pe atunci catedrala mitropolitană a Moldovei. Racla în care au fost depuse a fost ferecată în argint, iar pe ea au fost sculptate 12 scene din viața și pătimirea mucenicului. Astfel, Sfântul Ioan cel Nou devenea primul sfânt ocrotitor al Moldovei, în mod oficial și solemn.

Pelerinajele și minunile din Suceava

Prezența moaștelor în Suceava a transformat orașul într-un loc de pelerinaj. Numeroase minuni au fost consemnate la racla Sfântului: vindecări de boli, izbăvirea de năpaste, întărirea credinței și multe alte semne cerești. Una dintre cele mai cunoscute minuni s-a petrecut în anul 1662, când Suceava era amenințată de un atac tătar. În încercarea de a se refugia, localnicii au vrut să ia cu ei racla, dar aceasta nu a putut fi mișcată. După rugăciuni fierbinți, o ploaie torențială a umflat râul Suceava și a împiedicat inamicul să pătrundă în oraș. Era semnul că sfântul nu voia să-și părăsească cetatea.

Răpirea și întoarcerea moaștelor

În anul 1686, după înfrângerea otomanilor de la Viena, regele polonez Ioan Sobieski a intrat cu oastea în Moldova, prădând și distrugând multe locașuri sfinte. A luat cu forța moaștele Sfântului Ioan cel Nou și pe mitropolitul Dosoftei, ducându-i în orașul Zolkiew, lângă Liov. Sfântul avea să rămână acolo aproape un secol, până la 13 septembrie 1783, când, prin grija autorităților habsburgice și cu implicarea clerului ortodox, moaștele au fost readuse la Suceava cu mare cinste.

În timpul Primului Război Mondial, moaștele au fost mutate temporar la Viena pentru a fi protejate, fiind readuse în țară la 25 iulie 1918. Astăzi se păstrează în biserica Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou din Suceava, fiind izvor de binecuvântare și tămăduire pentru toți cei ce se apropie cu credință.

Cinstirea liturgică a Sfântului

Ziua de pomenire a Sfântului Ioan cel Nou a fost stabilită inițial la 24 iunie, în ziua aducerii moaștelor. Ulterior, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în anul 1955, a generalizat cultul Sfântului Ioan cel Nou în întreaga țară și a stabilit ca dată de pomenire și ziua martiriului său, pe 2 iunie. Astfel, Sfântul este cinstit de două ori în an: la începutul lunii iunie, în amintirea pătimirii sale pentru Domnul nostru Iisus Hristos, și la 24 iunie, în ziua aducerii moaștelor și în contextul marii sărbători populare a Sânzienelor.

Pelerinajul anual la Suceava

Sărbătoarea hramului Sfântului Ioan cel Nou este un eveniment religios major în Moldova. Începând cu 23 iunie, moaștele Sfântului sunt scoase din biserică și așezate în curtea mănăstirii, într-un baldachin împodobit cu flori. Credincioșii, mulți îmbrăcați în straie tradiționale, vin din toate colțurile țării, în special din Moldova și Transilvania, să se roage și să ceară ajutor. Tradiția spune că tinerii maramureșeni veghează racla timp de 24 de ore, nemâncând nimic, ca semn de evlavie și jertfă. În ziua hramului, se oficiază Sfânta Liturghie de către ierarhii Bisericii Ortodoxe Române, înconjurați de soboare de preoți și diaconi.

Aducerea moaștelor Sfântului Ioan cel Nou de la Cetatea Albă la Suceava a fost un act de profundă credință și de întărire a vieții bisericești în Moldova medievală

Sfântul a devenit nu doar un simbol al biruinței credinței asupra păgânismului, ci și un sprijin permanent pentru poporul român în vremuri de restriște. Minunile, evlavia și statornicia credincioșilor în jurul moaștelor sale mărturisesc și astăzi lucrarea harului lui Dumnezeu prin Sfinții Săi. Să ne rugăm Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava să ne ocrotească și pe noi, așa cum i-a ocrotit pe străbunii noștri, cu îndrăzneală înaintea Tronului Ceresc al Mântuitorului Iisus Hristos. Amin.

Sfinte Mare Mucenice Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi, păcătoșii!