Președintele în funcție al Croației, Zoran Milanović, este considerat favorit în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, unde îl înfruntă pe Dragan Primorac, candidatul conservator al partidului de guvernământ. Deși rolul președintelui în Croația este în mare parte ceremonial, poziția oferă autoritate politică și statutul de comandant suprem al forțelor armate, fiind esențială pentru echilibrul puterii într-un sistem dominat de Uniunea Democrată Croată (HDZ).
În primul tur, desfășurat pe 29 decembrie, Milanović, un politician de stânga în vârstă de 58 de ani, a câștigat detașat, însă a ratat majoritatea absolută cu doar 5.000 de voturi, acumulând sub 50%. Adversarul său principal, Dragan Primorac, fost ministru al educației și cercetător criminalist, a obținut doar 19% din voturi. În ciuda diferenței mari dintre cei doi, turul doi a fost inevitabil, punând în lumină dezbaterile aprinse și contrastele politice dintre candidați, scrie APNews.
Alegerile au loc într-un context complicat pentru Croația, țară membră a Uniunii Europene și NATO, care se confruntă cu probleme economice precum inflația ridicată, scandaluri de corupție și o criză a forței de muncă.
Milanović este cunoscut pentru stilul său direct și critic, fiind comparat adesea cu fostul președinte american Donald Trump pentru tonul agresiv în discuțiile cu oponenții politici. În timpul campaniei, Milanović a continuat să-l atace dur pe premierul Andrej Plenković și partidul HDZ, acuzându-i de corupție sistemică și afirmând că premierul reprezintă o „amenințare serioasă pentru democrația Croației”.
De cealaltă parte, Plenković și Primorac l-au descris pe Milanović drept „pro-rus” și un pericol pentru imaginea internațională a Croației. Acuzațiile se bazează pe decizia lui Milanović de a bloca anul trecut trimiterea de ofițeri croați în cadrul unei misiuni NATO din Germania pentru instruirea forțelor ucrainene, precum și pe declarațiile sale împotriva implicării militare a Croației în războiul din Ucraina. Milanović a negat însă eticheta de „pro-rus” și a insistat că pozițiile sale sunt dictate de interesele Croației, nu de afilieri ideologice.
Pe de altă parte, Milanović a lansat acuzații dure la adresa lui Primorac, afirmând că acesta are legături cu figuri controversate precum premierul israelian Benjamin Netanyahu și a sugerat că este susținut din umbră de Plenković. Totodată, l-a numit pe Primorac „ultimul comunist”, referindu-se la apartenența acestuia la Partidul Comunist al Iugoslaviei în anii ’80.
Dragan Primorac, în vârstă de 59 de ani, și-a construit cariera politică în anii 2000, fiind ministru al educației într-un guvern condus de HDZ. Deși a candidat pentru președinție în 2009, fără succes, ulterior s-a concentrat pe activitatea academică, predând la universități din SUA, China și Croația. În această campanie, Primorac a încercat să se prezinte drept o alternativă centristă, pledând pentru un viitor european solid al Croației și criticând legăturile lui Milanović cu lideri controversați precum Vladimir Putin, Viktor Orbán și Milorad Dodik.
În ciuda prerogativelor limitate ale președintelui, această funcție joacă un rol esențial în menținerea unui echilibru între instituțiile statului, în special într-o țară în care HDZ domină politica de la obținerea independenței față de Iugoslavia în 1991. Milanović, fost premier, este susținut de popularitatea sa în rândul electoratului, însă relațiile tensionate cu guvernul condus de Plenković promit să continue, dacă va fi reales.
Pe fondul acestor dezbateri și al contextului geopolitic tensionat, votul din turul doi este perceput nu doar ca o alegere între două personalități diferite, ci și ca o decizie crucială privind direcția pe care Croația o va urma în raport cu Uniunea Europeană, NATO și politica externă.
VEZI ȘI – Titluri de stat TEZAUR, ianuarie 2025